Ce este un anevrism?

Timp estimat de citire: 13 minute 36 secunde

Ce este un anevrism? Ce trebuie să știți despre un anevrism

Întrebarea „Ce este un anevrism?” apare adesea nu din cauza unui simptom brusc, ci după o investigație imagistică. Această afecțiune vasculară poate evolua neobservată mult timp, de aceea este important să știm ce este, pe cine afectează și ce simptome ar trebui luate în serios.

În acest articol, explicăm în detaliu cum se formează un anevrism, când ar trebui suspectat, opțiunile de diagnostic și tratament și ce ar trebui avut în vedere după tratament.

Pe scurt, un anevrism poate fi descris ca dilatarea spre exterior, în timp, a unui punct slăbit din peretele unui vas de sânge. Dacă ne gândim la vasele de sânge ca la un furtun, presiunea vine întotdeauna din interior, iar partea slabă a peretelui se întinde treptat, determinând formarea unei proeminențe spre exterior, asemănătoare unui balon. Această dilatare progresează de obicei lent, iar o persoană își poate continua viața de zi cu zi fără probleme.

Anevrismele pot să nu producă simptome mult timp și sunt adesea descoperite întâmplător în timpul unei tomografii computerizate (CT) sau al unui RMN efectuat dintr-un alt motiv. Cu alte cuvinte, anevrismul nu este, de regulă, o boală care apare brusc, ci o afecțiune care se dezvoltă în tăcere, motiv pentru care controalele regulate pot fi uneori mai valoroase decât credem.

Ce înseamnă anevrism sacular?

După ce am explicat ce este un anevrism, pe care l-am descris ca o proeminență asemănătoare unui balon ce se extinde spre exterior dintr-un vas, să vedem acum ce înseamnă un anevrism sacular și în ce situații este folosit acest termen. Cuvântul „sacular” descrie forma anevrismului. În unele dintre vasele mari de la baza creierului se pot forma mici „saci”, iar acest lucru se numește anevrism sacular.

În acest tip de anevrism, nu se lărgește întregul vas; doar un punct specific se bombează spre exterior. Aceste dilatații ale vasului trec adesea neobservate când sunt mici. Totuși, când cresc, pot apăsa pe țesuturile din jur sau pot necesita monitorizare. De aceea, atunci când este prezent un anevrism sacular, acesta ar trebui urmărit regulat de medic, ținând cont de dimensiunea și localizarea lui.

Ce cauzează un anevrism?

Când răspundem la întrebarea „Ce cauzează un anevrism?”, trebuie menționați mai mulți factori. Această afecțiune se dezvoltă, de obicei, atunci când se combină mai mulți factori care slăbesc în timp peretele vascular. Deși vasele noastre sunt structuri flexibile și rezistente, dilatarea poate apărea în anumite zone dacă acestea sunt expuse constant la presiune ridicată sau sunt structural mai slabe.

Una dintre cele mai frecvente cauze este hipertensiunea arterială de lungă durată. Pe măsură ce presiunea din interiorul vasului crește, punctele slabe se pot dilata mai ușor. În plus, fumatul poate crește riscul prin afectarea structurii peretelui vascular. Scăderea elasticității vasculare odată cu înaintarea în vârstă contribuie, de asemenea, la formarea anevrismelor. La unele persoane, structura vaselor poate fi mai fragilă încă de la naștere, ceea ce poate predispune la dezvoltarea unui anevrism în anii următori.

Este anevrismul genetic? Cine poate face un anevrism?

Deși anevrismul în sine nu este strict ereditar, la unele persoane structura peretelui vascular poate fi mai fragilă din cauza factorilor genetici. Prin urmare, existența unui istoric familial de anevrism nu determină complet riscul, dar este o situație care necesită atenție. Probabilitatea de apariție a unui anevrism este mai mare la anumite persoane. Următoarele pot fi considerate factori de risc:

• Istoric familial de anevrism la rudele de gradul I
• Hipertensiune arterială de lungă durată
• Fumat
• Vârstă înaintată
• Ateroscleroză
• Boli genetice care afectează țesutul conjunctiv

Prezența acestor factori de risc nu înseamnă neapărat că veți dezvolta un anevrism. Totuși, la astfel de persoane, controalele regulate și măsurile pentru protejarea sănătății vasculare devin mai importante.

Care sunt simptomele unui anevrism?

Un anevrism este o afecțiune care evoluează în tăcere. Prin urmare, dilatarea peretelui vascular se dezvoltă de obicei lent și, când este mică, este posibil să nu simțiți niciun disconfort în viața de zi cu zi.

Simptomele anevrismului pot varia în funcție de localizarea lui. Totuși, atunci când un anevrism în creștere începe să apese pe țesuturile din jur, pot apărea unele semne de avertizare. În special, anevrismele vaselor cerebrale pot afecta nervii din cauza presiunii și pot provoca simptome mai serioase.

Principalele simptome care ar trebui luate în considerare includ:

• Durere de cap severă, apărută brusc și fără o cauză clară
• Durere sau presiune în spatele ochiului
• Vedere încețoșată sau dublă
• Amorțeală la nivelul feței sau slăbiciune pe o parte a corpului
• Dificultăți de vorbire sau amețeală
• Senzație de pulsație în abdomen sau în piept
• Durere inexplicabilă în spate sau abdomen

Pe de altă parte, prezența acestor simptome nu înseamnă neapărat că o persoană are un anevrism. Totuși, este important să solicitați sfatul unui specialist, mai ales când apar brusc sau într-un mod neobișnuit. Situații precum o durere de cap foarte severă, confuzie sau leșin necesită evaluare de urgență.

Ce este un anevrism cerebral?

Un anevrism cerebral este dilatarea în timp, asemănătoare unui balon, a unui punct slăbit din peretele unui vas care alimentează creierul. Această dilatare apare cel mai frecvent la nivelul punctelor de ramificare ale vaselor. Mulți oameni pot trăi cu această afecțiune ani la rând fără să o observe, deoarece anevrismele mici nu produc de obicei simptome.

În anevrismele cerebrale, principala preocupare nu este anevrismul în sine, ci potențialul lui de a crește. Vasul dilatat poate apăsa pe nervii din apropiere sau, rar, poate crea un risc de ruptură. De aceea, anevrismele cerebrale sunt adesea detectate întâmplător la RMN sau CT efectuate în timpul investigării cauzelor durerilor de cap.

Care sunt simptomele unui anevrism cardiac?

Un anevrism cardiac este de obicei asociat cu o dilatare care se dezvoltă într-o parte slăbită a mușchiului inimii după un infarct. Când o porțiune a mușchiului inimii este afectată, acea zonă se poate subția și se poate bombează spre exterior în timp. Deși această afecțiune nu provoacă întotdeauna simptome, pot apărea unele semne când devine semnificativă. Simptomele anevrismului cardiac includ:

• Oboseală ușoară și scăderea capacității de efort
• Dificultăți de respirație
• Presiune sau disconfort în piept
• Palpitații sau bătăi neregulate ale inimii
• Umflarea picioarelor
• Rareori, probleme de circulație din cauza formării de cheaguri

Simptomele menționate mai sus nu sunt specifice anevrismului cardiac. Plângeri similare pot apărea în multe boli cardiace. De aceea, în special la persoanele cu antecedente de infarct, simptomele noi sau care se agravează ar trebui evaluate de un cardiolog.

Cum este diagnosticat un anevrism? Cum este tratat un anevrism?

Un anevrism nu este de obicei depistat prin examen fizic, iar diagnosticul se stabilește, în general, prin metode imagistice. Localizarea, dimensiunea și structura vasului pot fi vizualizate clar cu teste precum RMN, tomografie computerizată (CT) sau angiografie, care arată în detaliu structura vasculară. Medicul stabilește ce investigație va fi aleasă.

Metoda de tratament preferată pentru un anevrism nu este aceeași pentru fiecare pacient. Anevrismele mici, care nu prezintă risc, sunt adesea monitorizate prin controale regulate. Totuși, tratamentul este planificat în cazurile care tind să crească sau au un risc mare de ruptură. Abordările posibile includ:

• Monitorizare regulată: se folosesc metode imagistice la anumite intervale pentru a verifica dacă anevrismul crește.
• Tratament endovascular (minim invaziv): zona anevrismului este umplută cu materiale speciale sau închisă într-un mod care reduce fluxul sanguin, prin accesarea vasului din interior.
• Tratament chirurgical: la pacienții potriviți, se poate aplica un clip special pe zona anevrismului pentru a securiza proeminența.

Decizia de tratament se ia evaluând împreună localizarea și dimensiunea anevrismului, vârsta pacientului și starea generală de sănătate. Scopul nu este, de obicei, să corecteze starea actuală, ci să prevină un posibil risc de ruptură.

Întrebări frecvente

Este un anevrism periculos?

Un anevrism nu este întotdeauna o afecțiune care prezintă un pericol imediat. Anevrismele mici care nu cresc pot fi urmărite ani la rând fără să provoace probleme. Totuși, vasul implicat, dimensiunea și ritmul de creștere al anevrismului sunt cei mai importanți factori care determină riscul.

Anevrismele mari, în special cele din vasele cerebrale și aortă, sunt monitorizate mai atent din cauza riscului de ruptură. Prin urmare, riscul unui anevrism variază de la o persoană la alta și în funcție de situație, iar evaluarea riscului trebuie făcută de un medic.

Ce se întâmplă dacă un anevrism se rupe?

Ruptura unui anevrism, numită frecvent „spargere”, poate duce la consecințe grave în funcție de localizarea vasului. Când se rupe un anevrism cerebral, poate apărea o hemoragie cerebrală, manifestată printr-o durere de cap bruscă și foarte severă, pierderea cunoștinței sau deficite neurologice. Ruptura unui anevrism aortic provoacă sângerare internă și pune viața în pericol. De aceea, urmărirea regulată și controlul riscului sunt vitale la persoanele diagnosticate cu un anevrism.

Un anevrism provoacă dureri de cap?

Un anevrism nu provoacă de obicei simptome sau dureri de cap. Totuși, pot apărea dureri de cap, mai ales când anevrismele cerebrale cresc și apasă pe nervii din jur. În cazul ruperii, pacienții descriu adesea o durere bruscă drept cea mai puternică durere de cap din viața lor. Astfel de dureri de cap bruște și neobișnuite necesită evaluare de urgență.

Poate un anevrism să dispară de la sine?

Deoarece un anevrism se formează din cauza unei slăbiciuni structurale în peretele vasului, nu dispare de la sine. Anevrismele mici pot rămâne stabile și pot fi urmărite mult timp fără modificări. Totuși, nu se așteaptă dispariția completă. De aceea, este important să urmați planul de monitorizare după ce un anevrism este diagnosticat.

Poate fi tratat un anevrism fără operație?

Nu orice anevrism necesită intervenție chirurgicală. Anevrismele mici, cu risc scăzut, pot fi monitorizate prin imagistică regulată. Când este nevoie de tratament, metodele endovasculare (minim invazive) pot fi adesea preferate în locul operației deschise. În aceste metode, zona anevrismului este închisă prin avansarea prin vas. Metoda potrivită este determinată de localizarea și structura anevrismului.

Ce specialitate tratează anevrismele?

Specialitatea implicată variază în funcție de vasul în care este localizat anevrismul. Neurologia și neurochirurgia gestionează anevrismele legate de vasele cerebrale, în timp ce cardiologia și chirurgia cardiovasculară gestionează anevrismele inimii și ale vaselor mari. În cazuri de durere de cap bruscă și severă, alterarea stării de conștiență sau durere toraco-abdominală, trebuie mers direct la departamentul de urgență.

La ce medic trebuie să mergeți pentru un anevrism?

Deoarece un anevrism este o afecțiune vasculară, suspiciunea de anevrism al vaselor cerebrale poate fi evaluată de neurologie, iar afecțiunile legate de inimă și de vasele mari pot fi evaluate de specialiști în cardiologie. Pe de altă parte, dacă apar simptome precum durere de cap bruscă și foarte severă, confuzie, tulburări de vorbire sau leșin, alegerea corectă este să mergeți fără întârziere la departamentul de urgență.

Cum ar trebui să fie viața după operația de anevrism cerebral?

Viața după operația de anevrism cerebral este etapa care necesită cea mai mare atenție în timpul recuperării. Scopul nu este doar să treceți prin intervenție, ci și să protejați vasele și să preveniți condițiile care ar putea crea din nou un risc. Deși acest proces variază de la o persoană la alta, acordarea atenției anumitor obiceiuri în viața de zi cu zi ajută la accelerarea recuperării. Puncte de luat în considerare după operație includ:

• Evitați ridicarea de greutăți și mișcările solicitante în primele săptămâni
• Nu neglijați monitorizarea tensiunii arteriale
• Stați departe de fumat și alcool
• Luați regulat medicamentele prescrise de medic
• Asigurați un somn și o odihnă adecvate
• Alegeți plimbări ușoare în locul sporturilor de intensitate mare

Urmărirea regulată și schimbările de stil de viață ajută majoritatea pacienților să revină în siguranță la viața de zi cu zi.