Simptomele, cauzele și tratamentul gastritei (inflamația stomacului)

Timp estimat de lectură: 12 minute și 7 secunde

Ce este gastrita și ce înseamnă aceasta din punct de vedere clinic?

Atunci când ne confruntăm cu probleme frecvente precum arsurile la stomac, balonarea și indigestia, gastrita este adesea una dintre primele afecțiuni la care ne gândim. Așadar, ce este mai exact gastrita din perspectivă clinică?

Gastrita reprezintă inflamația stratului delicat de mucoasă care protejează suprafața interioară a stomacului împotriva acidului și a enzimelor digestive. Cu toate acestea, contrar opiniei generale, nu orice problemă a stomacului este gastrită. Simptome asemănătoare pot fi provocate și de refluxul acid sau de un ulcer gastric.

Unele persoane pot prezenta inflamație fără să aibă niciun simptom. Din acest motiv, administrarea la întâmplare a unor medicamente pentru protecția stomacului doar pentru că „mă arde stomacul” poate face ca adevărații factori clinici responsabili pentru gastrită să fie trecuți cu vederea.

În acest articol puteți găsi răspunsuri la întrebări despre simptomele și metodele de diagnosticare a gastritei, opțiunile de tratament și măsurile care pot ajuta la ameliorarea problemelor gastrice asociate acestei afecțiuni.

Care este diferența dintre gastrita acută și gastrita cronică?

Atunci când mergeți la medic din cauza problemelor de stomac sau analizați rezultatele investigațiilor, gastrita acută și gastrita cronică se numără printre diagnosticele pe care este cel mai probabil să le întâlniți. Deși multe persoane consideră că singura diferență dintre cele două constă în durata afecțiunii, cauzele, efectele asupra stomacului și metodele de tratament sunt destul de diferite din punct de vedere clinic.

Așadar, ce este gastrita acută și cum diferă aceasta de forma cronică? Principalele diferențe pot fi rezumate astfel:

• Gastrita acută: aceasta este o formă de inflamație care apare brusc și care este, în general, temporară și de scurtă durată. Utilizarea necontrolată a analgezicelor, consumul excesiv de alcool, o intervenție chirurgicală majoră sau o infecție pot declanșa brusc inflamația stomacului. Deși poate provoca simptome de gastrită acută precum o senzație neașteptată de arsură în partea superioară a abdomenului și greață, țesutul stomacului se reface de obicei rapid după eliminarea factorului declanșator.
• Gastrita cronică: aceasta este un proces de lungă durată care poate evolua în tăcere timp de luni sau ani. Cel mai frecvent este provocată de bacteria Helicobacter pylori sau de procese autoimune în care sistemul imunitar atacă celulele stomacului. Cea mai înșelătoare caracteristică a sa este faptul că nu provoacă simptome evidente la numeroși pacienți. Totuși, dacă nu este tratată, poate duce treptat la subțierea mucoasei stomacului și la afectarea absorbției vitaminei B12 și a fierului.

Una dintre întrebările care îi preocupă cel mai mult pe pacienții noștri este: „Poate dispărea gastrita cronică?” În cazurile acute, recuperarea este în general foarte rapidă după eliminarea factorului cauzator. În cazurile cronice, obiectivul este eliminarea bacteriei care stă la baza afecțiunii sau controlarea acesteia prin prevenirea deteriorării suplimentare a țesuturilor.

Ce provoacă gastrita? Ce factori clinici declanșează inflamația stomacului?

Atunci când o persoană simte o senzație de arsură la stomac, gânduri precum „Am mâncat prea picant aseară” sau „Stresul de la serviciu mi-a distrus stomacul” sunt adesea primele explicații care îi vin în minte. Cu toate acestea, contrar opiniei generale, ardeiul iute, o ceașcă de cafea tare sau presiunile vieții cotidiene nu sunt, în general, suficiente pentru a inflama singure o mucoasă gastrică sănătoasă. Acești factori pot agrava o sensibilitate existentă, dar nu reprezintă de obicei cauza principală. Principalele cauze clinice ale gastritei sunt următoarele:

• Infecția cu Helicobacter pylori: aceasta este bacteria asociată cel mai frecvent cu inflamația cronică a stomacului. Poate trăi în tăcere în mucoasa gastrică timp de mai mulți ani și adesea nu provoacă niciun semn de avertizare, deși este principala cauză a gastritei cronice.
• Utilizarea analgezicelor și a aspirinei fără supraveghere medicală: aceste medicamente pot slăbi stratul protector de mucus al stomacului. În consecință, țesutul devine vulnerabil la acidul gastric, ceea ce crește riscul apariției eroziunilor și sângerărilor.
• Consumul excesiv de alcool: alcoolul provoacă direct o iritație chimică a suprafeței interioare a stomacului. Atunci când este consumat în cantități mari, poate determina leziuni acute ale mucoasei gastrice.
• Procesele autoimune: acestea apar atunci când sistemul de apărare al organismului atacă din greșeală propriile celule ale stomacului. În timp, mucoasa gastrică devine mai subțire, iar afecțiunea este frecvent însoțită de deficit de vitamina B12 și anemie feriprivă.
• Refluxul biliar: acesta apare atunci când bila, produsă în ficat și care ar trebui să ajungă în intestin, se deplasează în sens invers către stomac și irită țesutul gastric.

Alimentele fierbinți și picante provoacă gastrită?

Consumul alimentelor picante nu provoacă gastrită de la sine. Cu toate acestea, la o persoană care prezintă deja inflamație sau sensibilitate la nivelul stomacului, ardeiul iute, usturoiul sau alimentele puternic condimentate pot intensifica iritația și pot declanșa episoade de arsuri și durere. Cu alte cuvinte, consumul alimentelor picante nu reprezintă cauza afecțiunii, dar poate agrava o problemă existentă.

Stresul provoacă gastrită? Gastrita pe fond nervos este o afecțiune reală?

Simptomele descrise în mod obișnuit drept „gastrită provocată de tristețe sau stres”, printre care crampele stomacale, balonarea, senzația de sațietate precoce și senzația de nod în stomac, sunt în general asociate efectelor stresului asupra producerii acidului gastric și asupra sistemului digestiv.

Consumul de cafea declanșează gastrita?

Cafeaua tare consumată pe stomacul gol poate stimula secreția de acid și poate provoca aciditate sau senzație de arsură într-un stomac sensibil. Totuși, acest lucru nu înseamnă că aceasta provoacă direct inflamarea stomacului. În locul eliminării complete a cafelei, este adesea suficientă reducerea cantității consumate și evitarea consumului pe stomacul gol.

Care sunt simptomele gastritei? Poate provoca greață, dificultăți de respirație sau diaree?

Mulți pacienți cu probleme de stomac se prezintă la medic cu simptome asemănătoare. Totuși, trebuie luat în considerare un aspect clinic interesant: amploarea inflamației mucoasei stomacului nu corespunde întotdeauna intensității durerii resimțite de pacient. Cu alte cuvinte, puteți avea o inflamație semnificativă fără să simțiți nimic. Pe de altă parte, o sensibilitate ușoară poate provoca simptome care vă afectează considerabil confortul și viața cotidiană.

Cele mai frecvente simptome ale gastritei care pot îngreuna viața de zi cu zi sunt următoarele:

• În partea superioară și centrală a abdomenului poate apărea o senzație de arsură, de roadere sau de aciditate. Acesta este și răspunsul la întrebarea frecventă: „Unde se simte durerea provocată de gastrită?” Deși durerea este de obicei limitată la această zonă, uneori se poate extinde ușor către partea centrală a spatelui sau către piept.
• Răspunsul la întrebarea frecventă „Gastrita provoacă greață?” este da. Deoarece o mucoasă gastrică inflamată poate afecta digestia și poate întârzia golirea stomacului, greața poate apărea în special după mese. Atunci când iritația este severă, pot apărea și crampe sau vărsături.
• Vă puteți simți complet sătul după numai câteva înghițituri de mâncare, iar senzația de plenitudine poate continua timp de mai multe ore după masă.
• O cantitate mare de gaze în stomac poate exercita presiune asupra diafragmei. În plus, absorbția deficitară provocată de gastrita cronică de lungă durată poate contribui la oboseală rapidă și la apariția senzației de dificultate în respirație.
• Pot apărea, de asemenea, pierderea interesului pentru mâncare și o stare generală de disconfort după mese.

Pacienții întreabă frecvent și: „Gastrita provoacă diaree?” Într-un caz tipic de gastrită, răspunsul este nu. Gastrita afectează în principal stomacul. Prin urmare, dacă diareea însoțește durerea de stomac, aceasta poate fi asociată unei infecții gastrointestinale sau antibioticelor utilizate în timpul tratamentului.

Este gastrita periculoasă? Ce simptome necesită o evaluare urgentă?

Una dintre primele preocupări ale multor pacienți diagnosticați cu gastrită este: „Inflamația stomacului este periculoasă și se poate transforma în ulcer sau cancer?” În majoritatea cazurilor, gastrita poate fi controlată complet printr-un tratament adecvat și prin schimbarea stilului de viață și nu reprezintă un pericol pentru viață.

Cu toate acestea, afecțiunea nu trebuie subestimată. Inflamația care rămâne netratată sau este ignorată timp de mai mulți ani poate provoca eroziunea peretelui stomacului, ulcere profunde și sângerări ascunse.

Următoarele simptome pot indica o sângerare activă la nivelul stomacului sau o altă afecțiune gravă care necesită asistență medicală de urgență. Dacă dumneavoastră sau o persoană apropiată prezentați oricare dintre aceste semne, este recomandat să vă adresați fără întârziere serviciului de urgență, în loc să luați acasă medicamente pentru protecția stomacului și să așteptați:

• Scădere rapidă și inexplicabilă în greutate, în absența unei diete
• Dificultăți la înghițire sau senzația că alimentele rămân blocate în timpul înghițirii
• Episoade persistente de vărsături care împiedică administrarea lichidelor
• Durere de stomac care durează mai mult de o săptămână și se agravează progresiv
• Semne de anemie, precum oboseală persistentă, epuizare rapidă sau palpitații

Intensitatea durerii de stomac nu reflectă întotdeauna gravitatea afecțiunii, iar uneori poate exista o sângerare ascunsă chiar și atunci când durerea este ușoară. Din acest motiv, cea mai sigură abordare este să acordați atenție acestor semne de avertizare, nu doar intensității durerii.

Avertismentele și recomandările medicilor gastroenterologi ai Spitalului Internațional Aktif

Suprimarea problemelor de stomac timp de mai multe luni cu medicamente care reduc aciditatea, în speranța că acestea vor dispărea în cele din urmă, poate face ca adevărata afecțiune de bază să fie trecută cu vederea. Pentru ca tratamentul și monitorizarea dumneavoastră să fie mai sigure, principalele aspecte subliniate de medicii specialiști ai Spitalului Internațional Aktif sunt următoarele:

• Nu întrerupeți administrarea aspirinei sau a medicamentelor anticoagulante prescrise pentru protejarea inimii ori a sănătății vasculare doar pentru că vă doare stomacul. Orice modificare a medicamentului sau a dozei trebuie efectuată numai după consultarea medicului.
• Antibioticele și medicamentele care reduc aciditatea administrate înaintea unei investigații pentru Helicobacter pylori pot afecta acuratețea rezultatelor. Stabiliți împreună cu medicul când și pentru cât timp trebuie întrerupte aceste medicamente înaintea investigației.
• Dispariția simptomelor nu înseamnă neapărat că bacteria a fost eliminată complet. Nu neglijați efectuarea unei investigații de control la cel puțin patru săptămâni după finalizarea tratamentului.
• Dacă prezentați vărsături cu aspect de zaț de cafea, scaune negre asemănătoare gudronului, durere bruscă și severă sau senzație de leșin, mergeți direct la serviciul de urgență în loc să așteptați consultația programată.

Cum este diagnosticată gastrita? Trebuie să fac obligatoriu o endoscopie?

Atunci când vă adresați medicului din cauza problemelor de stomac, procesul de diagnosticare și tratament începe cu evaluarea detaliată a simptomelor. Totuși, istoricul medical nu este suficient pentru stabilirea diagnosticului. Arsurile la stomac sau greața, luate separat, nu demonstrează în mod cert existența inflamației.

Medicul va evalua mai întâi dacă durerea este asociată meselor, ce analgezice utilizați și de cât timp sunt prezente simptomele. Cele mai frecvente etape clinice utilizate în procesul de diagnosticare sunt următoarele:

• Investigații pentru Helicobacter pylori: pentru identificarea prezenței bacteriei poate fi utilizat un test respirator cu uree sau un test pentru detectarea antigenului în materiile fecale.
• Analize de sânge: pot fi verificate valorile hemoglobinei, fierului și vitaminei B12 pentru a detecta o sângerare ascunsă sau probleme de absorbție provocate de inflamație.

Una dintre principalele preocupări ale pacienților noștri este dacă fiecare episod de durere de stomac necesită o endoscopie. Răspunsul depinde de mai multe criterii clinice. De exemplu, dacă sunteți o persoană tânără, nu prezentați factori de risc importanți și nu aveți semne de avertizare precum sângerarea, medicul poate alege să efectueze mai întâi un test pentru Helicobacter pylori și să urmărească răspunsul la tratamentul medicamentos adecvat înainte de a recomanda endoscopia.

Endoscopia poate deveni necesară în următoarele situații:

• Problemele de stomac apar pentru prima dată după vârsta de 45–50 de ani.
• Durerea nu se ameliorează în ciuda tratamentului medicamentos sau se agravează progresiv.
• Prezentați dificultăți la înghițire, scădere involuntară în greutate sau vărsături persistente.
• Există suspiciunea unei sângerări, cum ar fi vărsături cu sânge sau eliminarea unor scaune negre, asemănătoare gudronului.
• Aveți antecedente familiale de cancer de stomac.

Endoscopia nu permite doar observarea înroșirii sau a ulcerelor din stomac. De asemenea, permite prelevarea unei biopsii, astfel încât caracteristicile celulare ale inflamației și eventualele modificări ale țesuturilor să poată fi examinate la microscop.

Ce înseamnă termenii dintr-un raport de endoscopie?

Încercarea de a interpreta rapoarte medicale fără pregătire de specialitate poate provoca uneori îngrijorare inutilă. Desigur, este imposibil să se realizeze o interpretare generală valabilă pentru fiecare raport. Cea mai potrivită abordare este să vă bazați pe evaluarea medicului și să urmați recomandările acestuia.

Anumiți termeni medicali din raportul de endoscopie pot părea alarmanți. De exemplu, unul dintre termenii care ridică frecvent întrebări este gastrita antrală. Semnificația sa este relativ simplă: inflamația este limitată la partea inferioară a stomacului, în apropierea ieșirii acestuia. Celelalte descrieri din raport nu indică, în general, boli complet diferite, ci descriu aspectul clinic al țesutului în momentul examinării:

• Dacă este detectată o înroșire ușoară a mucoasei stomacului, poate fi utilizat termenul gastrită eritematoasă.
• Dacă există mici eroziuni sau leziuni superficiale, afecțiunea poate fi descrisă drept gastrită antrală erozivă.
• Dacă inflamația este provocată de bila care se întoarce în stomac, poate fi utilizat termenul gastrită de reflux alcalin.

În concluzie, acești termeni nu descriu neapărat o afecțiune periculoasă. Sunt definiții tehnice care indică localizarea exactă și cauza posibilă a inflamației, precum și starea mucoasei stomacului.

Cum este tratată gastrita? Poate dispărea complet?

Nu există o singură rețetă universală sau miraculoasă pentru gastrită. Tratamentul eficient al gastritei se concentrează direct asupra eliminării sau controlării cauzei care stă la baza inflamației mucoasei stomacului. Metodele de tratament pot include următoarele:

• Eradicarea bacteriei Helicobacter pylori: dacă inflamația este provocată de această bacterie, medicul va prescrie o combinație specifică de antibiotice și alte medicamente. Pentru a preveni apariția rezistenței bacteriene, tratamentul nu trebuie întrerupt înainte de termen, chiar dacă începeți să vă simțiți mai bine. La cel puțin patru săptămâni după finalizarea tratamentului trebuie efectuat un test respirator cu uree sau un test pentru detectarea antigenului în materiile fecale, pentru a confirma eliminarea completă a bacteriei.
• Reducerea acidității gastrice: medicamentele cunoscute în mod obișnuit drept protectoare gastrice reduc cantitatea de acid din stomac și oferă mucoasei sensibile timpul necesar pentru vindecare. Totuși, deși aceste medicamente pot ameliora temporar simptomele, ele nu elimină bacteria atunci când sunt utilizate singure.
• Suplimentarea cu vitamine și minerale: dacă apare anemia din cauza unei absorbții deficitare asociate unui proces autoimun, pot fi prescrise suplimente cu vitamina B12 și fier.

Cazurile acute provocate de utilizarea analgezicelor sau de factori alimentari se ameliorează de obicei complet în câteva zile sau în una-două săptămâni după eliminarea cauzei. Țesutul stomacului se poate îmbunătăți semnificativ și după eradicarea cu succes a bacteriei H. pylori.

Totuși, procesul de tratament este oarecum diferit în cazul gastritei cronice. Atunci când afecțiunea s-a dezvoltat timp de mai mulți ani, obiectivul nu este neapărat eliminarea sa într-o singură zi, ci oprirea deteriorării suplimentare a mucoasei, controlarea simptomelor și monitorizarea eventualelor modificări ale țesuturilor prin investigații periodice.

Am gastrită. Cum ar trebui să mă alimentez?

Printre primele întrebări adresate de pacienții diagnosticați cu gastrită se numără „Ce ar trebui să mănânce persoanele cu gastrită?” și dacă există o dietă specială pentru gastrită care să producă rezultate miraculoase. În primul rând, trebuie subliniat că nu există o listă strictă și permanentă de alimente interzise care să fie valabilă pentru fiecare pacient.

Așadar, ce tip de alimentație poate ajuta o persoană cu gastrită să se simtă mai confortabil în viața de zi cu zi?

• Alimente blânde cu stomacul: cartofii fierți, terciul de orez, ovăzul, supele simple de legume bine fierte, carnea de pui sau peștele fiert și alimentele moi, precum bananele, pot contribui la menținerea unui nivel echilibrat al acidității gastrice. De asemenea, acestea se pot număra printre alimentele mai bine tolerate de persoanele cu gastrită sau ulcer.
• Porții mici și frecvente: umplerea excesivă a stomacului la o singură masă întinde peretele acestuia și poate accentua greața și balonarea. Consumul unor porții mai mici în locul a trei mese copioase și mestecarea atentă a fiecărei îmbucături pot reduce solicitarea stomacului.
• Identificarea factorilor declanșatori personali: alcoolul, consumul excesiv de cafea, alimentele foarte prăjite sau grase, băuturile carbogazoase și alimentele puternic condimentate pot accentua senzația de arsură la persoanele cu stomacul sensibil, deși nu afectează fiecare pacient în același mod. În loc să eliminați definitiv aceste alimente din viața dumneavoastră, este mai potrivit să le limitați în funcție de toleranța individuală.
• Evitarea meselor târzii: finalizarea mesei de seară cu cel puțin trei ore înainte de culcare și evitarea poziției culcate imediat după masă pot ajuta la prevenirea deplasării acidului în sus în timpul nopții.

Înainte de încheierea acestui articol, este important să abordăm o concepție greșită frecventă referitoare la legătura dintre alimentație și vindecare. Laptele, iaurtul și anumite ceaiuri din plante sunt uneori consumate în exces deoarece se consideră că ameliorează gastrita. Cu toate acestea, modificările alimentare vă pot reduce simptomele, dar nu pot trata singure afecțiunea de bază. Solicitarea sprijinului unui medic specializat în gastroenterologie reprezintă cel mai important pas pentru a beneficia de un tratament adecvat.