Simptomele intoxicației, primul ajutor și metodele de tratament

Timp estimat de citire: 11 minute și 36 de secunde

Ce este intoxicația? Când trebuie să vă prezentați la serviciul de urgență?

Să începem cu o explicație generală a intoxicației. Intoxicația apare atunci când un medicament, o substanță chimică de curățare, un gaz toxic sau un aliment alterat pătrunde în organism și afectează funcționarea organelor. Substanțele nocive care pot provoca intoxicații pot pătrunde în organism nu numai prin înghițire, ci și prin inhalare sau prin contactul cu pielea ori cu ochii.

Este important să se acționeze rapid atunci când apare o astfel de situație. În special, dacă sunt observate simptome de intoxicație care pot pune viața în pericol, precum dificultăți de respirație, pierderea stării de conștiență, convulsii sau colorarea albăstruie a pielii, apelarea fără întârziere a Centrului de Urgență 112 reprezintă primul pas care poate salva viața persoanei.

Care este cea mai gravă greșeală clinică ce poate fi făcută în această etapă? Așteptarea agravării simptomelor înainte de solicitarea asistenței medicale de urgență.

Deoarece unele toxine pot să nu provoace leziuni vizibile ale organelor decât după câteva ore, trebuie solicitat sfatul unui profesionist medical chiar dacă pacientul pare să se simtă bine, în special în cazul copiilor sau atunci când se suspectează expunerea la o substanță chimică. Dacă pacientul pare stabil, poate fi contactat Centrul Național de Informare Toxicologică la numărul 114, denumit UZEM, pentru evaluarea situației.

În acest articol puteți găsi răspunsuri la întrebări despre diferitele tipuri de intoxicație, greșelile critice de prim ajutor, procesele de tratament și avertismentele medicilor specialiști.

Care sunt tipurile de intoxicație?

Cazurile de intoxicație diferă în funcție de tipul substanței toxice, doza ingerată și calea prin care aceasta pătrunde în organism. După cum s-a menționat în introducere, substanțele nocive nu pătrund în organism numai prin tubul digestiv, iar expunerea la o substanță poate avea loc pe mai multe căi. De exemplu, un pesticid poate pătrunde în fluxul sanguin atât prin inhalare, cât și prin absorbție prin piele. Din acest motiv, în timpul evaluării clinice este esențial să se cunoască nu numai substanța implicată, ci și modul și durata expunerii persoanei.

Cum pot fi recunoscute intoxicațiile alimentare, medicamentoase și chimice?

Cauzele și modul de apariție a simptomelor diferă considerabil între aceste trei tipuri de intoxicație, care sunt întâlnite cel mai frecvent în viața de zi cu zi:

• Intoxicația alimentară: aceasta se dezvoltă din cauza bacteriilor sau virusurilor prezente în alimente alterate ori preparate în condiții neigienice sau din cauza toxinelor produse în alimente de aceste microorganisme. Apariția unor simptome similare la mai multe persoane care au consumat același aliment reprezintă unul dintre cele mai clare indicii ale unei intoxicații alimentare.
• Intoxicația medicamentoasă: aceasta apare atunci când medicamentele eliberate pe bază de rețetă sau fără rețetă sunt administrate într-o doză mai mare decât cea recomandată, sunt combinate accidental sau sunt găsite și consumate din curiozitate de către copii. Deoarece vârsta, greutatea și funcționarea organelor pot modifica efectele medicamentului asupra organismului, un supradozaj necesită evaluare medicală imediată, chiar dacă persoana pare să se simtă bine în acel moment.
• Intoxicația chimică: aceasta poate apărea atunci când produse de curățare precum înălbitorul, acidul clorhidric sau soluțiile pentru îndepărtarea calcarului sunt înghițite accidental ori atunci când sunt inhalați vaporii produși prin amestecarea acestor substanțe într-un spațiu închis.

De ce sunt mai periculoase intoxicațiile cu monoxid de carbon, ciuperci și cele prin contact?

Unele tipuri de intoxicație reprezintă o amenințare gravă pentru viață, deoarece nu produc simptome imediate sau evoluează în mod silențios. Printre acestea se numără:

• Intoxicația cu monoxid de carbon: monoxidul de carbon este aproape imposibil de detectat, deoarece este incolor și inodor. Durerile de cap, amețelile și greața cauzate de scurgerile provenite de la sobe, boilere sau gazele de eșapament ale vehiculelor sunt adesea confundate cu gripa. Faptul că mai multe persoane sau animale de companie din aceeași locuință se simt rău în același timp reprezintă unul dintre cele mai importante semnale de alarmă.
• Intoxicația cu ciuperci: intoxicația cu ciuperci este, de asemenea, relativ frecventă din cauza unor concepții greșite, precum ideea că fierberea elimină otrava sau că prepararea termică face ciupercile sigure pentru consum. Toxinele din ciupercile sălbatice periculoase pot să nu provoace leziuni ale organelor decât după 6–24 de ore. Prin urmare, absența simptomelor în primele ore nu înseamnă că pericolul a trecut.
• Contactul cu pielea și ochii: acest tip de intoxicație apare atunci când produsele chimice de curățare, solvenții sau pesticidele intră în contact cu pielea ori cu ochii. Substanța poate provoca nu numai iritații sau arsuri în zona afectată, ci poate fi absorbită și prin piele, ajungând în fluxul sanguin. În astfel de cazuri, zona afectată trebuie clătită imediat cu multă apă.

Indiferent de tipul intoxicației, este necesar mai întâi să fie recunoscute semnalele de avertizare transmise de organism, pentru ca primul ajutor să poată fi acordat corect și la timp.

Care sunt simptomele intoxicației? Când apar?

Una dintre cele mai importante întrebări pentru persoanele care suspectează o intoxicație este după câte ore apar simptomele. Cu toate acestea, nu există un singur interval de timp valabil pentru toate cazurile.

În funcție de tipul și cantitatea substanței care pătrunde în organism, simptomele se pot dezvolta uneori în primele minute, în interval de 6–24 de ore sau chiar după câteva zile, în cazurile care implică toxine ce provoacă leziuni tardive ale organelor.

Intoxicația poate afecta întregul organism, de la sistemul digestiv până la sistemul nervos. Deoarece simptomele sale pot semăna cu cele ale unor afecțiuni obișnuite, precum gripa sau o infecție gastrică, acestea trebuie monitorizate cu atenție.

Printre simptomele observate frecvent se numără:

• Greață severă
• Vărsături necontrolate
• Crampe abdominale și diaree însoțită de spasme
• Amețeală bruscă
• Confuzie
• Pierderea echilibrului
• Somnolență neobișnuită și dificultatea de a trezi persoana
• Dificultăți de respirație
• Senzație de apăsare în piept
• Palpitații sau puls excesiv de lent
• Colorarea bruscă în albastru a pielii
• Transpirație excesivă
• Pupile dilatate sau contractate în mod anormal

Când este necesară intervenția de urgență?

Situațiile care necesită intervenție de urgență includ:

• Pierderea stării de conștiență sau lipsa răspunsului la stimuli
• Respirație vizibil dificilă, șuierătoare sau absentă
• Colorarea albăstruie a buzelor, feței sau patului unghial
• Crize convulsive
• Semne de arsuri chimice în jurul gurii sau gâtului
• Suspiciunea ingerării intenționate a unei doze mari de medicamente sau a unei substanțe chimice

Recunoașterea corectă a simptomelor poate salva, fără îndoială, vieți. Totuși, intervențiile greșite efectuate acasă pot agrava și mai mult starea persoanei. Metodele corecte de prim ajutor și acțiunile care nu trebuie efectuate niciodată în caz de intoxicație sunt explicate în secțiunile următoare.

Cum trebuie acordat primul ajutor în caz de intoxicație? Este corect să se provoace vărsăturile sau să se ofere lapte?

Panica resimțită atunci când se suspectează o intoxicație conduce adesea la greșeli periculoase de prim ajutor bazate pe informații neverificate. Două dintre cele mai frecvente concepții greșite sunt încercarea de a provoca vărsăturile pacientului și oferirea de lapte. Aceste acțiuni bine intenționate pot provoca iritarea suplimentară a esofagului sau pot determina absorbția mai rapidă a otrăvii în organism. Prin urmare, regula fundamentală a primului ajutor este evitarea metodelor neverificate, care pot face mai mult rău decât bine.

Atunci când substanțe chimice corozive, precum înălbitorul sau soluțiile pentru desfundarea țevilor, sunt eliminate prin vărsături, acestea ard pentru a doua oară țesuturile esofagului și gurii. Substanțele volatile, precum benzina sau diluantul pentru vopsea, pot pătrunde în plămâni în timpul vărsăturilor și pot provoca iritații care pun viața în pericol.

În mod similar, laptele, iaurtul și apa cu lămâie nu sunt antidoturi universale. Dimpotrivă, acestea pot accelera absorbția anumitor substanțe toxice sau pot intensifica reacțiile gastrice și declanșa vărsături involuntare. Cu excepția cazului în care profesioniștii din domeniul sănătății oferă indicații specifice, pacientului nu trebuie să i se administreze nimic pe cale orală, nici măcar apă.

Scopul principal al intervenției în cazul unei intoxicații este oprirea expunerii în condiții de siguranță. Pașii corecți depind de modul în care substanța a pătruns în organism:

• În caz de ingerare: dacă pacientul este conștient, rugați-l să scuipe orice rest de substanță rămas în gură și să își clătească gura cu apă. Păstrați ambalajul sau recipientul produsului pentru a-l arăta medicului.
• În caz de expunere prin inhalarea gazelor sau fumului: fără a vă pune propria siguranță în pericol, mutați pacientul la aer curat cât mai repede posibil, slăbiți îmbrăcămintea strâmtă și aerisiți zona.
• În caz de contact cu pielea: îndepărtați hainele contaminate cu substanța chimică. Îndepărtați substanțele sub formă de pulbere cu o cârpă uscată înainte de a aplica apă, apoi clătiți zona cu multă apă curentă timp de cel puțin 15–20 de minute.
• În caz de contact cu ochii: îndepărtați lentilele de contact, dacă există, și clătiți ochiul cu apă curată, curgătoare, timp de cel puțin 15 minute. Evitați frecarea ochiului.

Regula fundamentală a primului ajutor este asigurarea propriei siguranțe înainte de toate. Dacă pacientul nu respiră și ați urmat un curs de prim ajutor, începeți manevrele de resuscitare de bază. Dacă persoana este inconștientă, dar respiră, așezați-o în poziția laterală de siguranță.

Dacă sunt prezente simptome grave de intoxicație, precum pierderea stării de conștiență, convulsii, dificultăți de respirație sau colorarea albăstruie a pielii, trebuie apelat imediat Centrul de Urgență 112. Dacă pacientul pare stabil, puteți apela Centrul Național de Informare Toxicologică la numărul 114 și puteți comunica denumirea și cantitatea aproximativă a substanței pentru a primi recomandări specifice produsului.

Cum este diagnosticată intoxicația? Cum pot afla dacă m-am intoxicat?

Diagnosticul de intoxicație este stabilit prin determinarea substanței la care a fost expus pacientul și a gradului de expunere, urmată de evaluarea combinată a rezultatelor examenului fizic și a analizelor de laborator considerate necesare de către medic.

Simptome precum greața, amețeala sau senzația de slăbiciune nu sunt specifice intoxicației. Acestea pot apărea în numeroase afecțiuni, de la o infecție gastrică obișnuită până la scăderea glicemiei. Prin urmare, cel mai clar răspuns la întrebarea „M-am intoxicat?” depinde mai puțin de simptomele propriu-zise și mai mult de existența unui contact sau a unei expuneri neobișnuite.

În consecință, persoana trebuie să se prezinte la serviciul de urgență fără a aștepta apariția simptomelor dacă nu știe ce a ingerat, dacă un copil a intrat în contact cu un medicament sau cu un produs chimic, dacă a fost administrată o doză mai mare decât cea recomandată sau dacă se suspectează expunerea la ciuperci, pesticide ori gaze toxice.

În timpul evaluării medicale, medicul examinează starea de conștiență, respirația, tensiunea arterială, reacția pupilelor la lumină și reacțiile cutanate ale pacientului. În funcție de circumstanțe, pot fi solicitate o electrocardiogramă, analize ale funcției hepatice și renale și teste toxicologice specifice.

Cel mai important aspect este faptul că analizele obișnuite de laborator nu detectează toate substanțele toxice. Prin urmare, un rezultat normal nu exclude complet intoxicația, iar monitorizarea clinică efectuată de medic rămâne esențială.

Cum este tratată intoxicația? Este întotdeauna necesară spălătura gastrică?

Metodele de tratament utilizate în cazurile de intoxicație sunt planificate individual, în funcție de tipul substanței care a pătruns în organism, doza ingerată, calea de expunere și timpul scurs de la expunere.

Scopul principal al intervenției medicale este prevenirea afectării organelor de către substanța toxică și susținerea funcțiilor vitale în timp ce organismul elimină toxina. Principalele metode de tratament utilizate în serviciul de urgență includ următoarele:

• Contrar credinței populare, tratamentul de susținere este cea mai eficientă abordare în majoritatea cazurilor de intoxicație. Menținerea căilor respiratorii deschise, administrarea de lichide intravenoase, administrarea de oxigen și monitorizarea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale contribuie la protejarea organelor.
• Deși se crede adesea că fiecare otravă are un singur antidot miraculos, antidoturile specifice sunt disponibile în practica clinică numai pentru anumite substanțe. Nu există un antidot pentru fiecare caz. Prin urmare, dacă este disponibil un antidot adecvat pentru tipul de intoxicație, acesta poate fi administrat.
• În cazurile potrivite, cărbunele activat poate fi utilizat, în general în primele una-două ore, pentru a fixa toxinele asemenea unui burete și pentru a reduce absorbția acestora din sistemul digestiv în fluxul sanguin.

În astfel de cazuri, pacienții și familiile lor se așteaptă adesea să fie efectuată o spălătură gastrică. Totuși, această așteptare nu reflectă realitatea medicală. Spălătura gastrică este o procedură prin care conținutul stomacului este îndepărtat cu ajutorul unui tub. Aceasta nu elimină întreaga cantitate de otravă din stomac. În special, nu mai este utilă după ce substanța a ajuns în intestine sau a pătruns în fluxul sanguin.

Spălătura gastrică este luată în considerare numai în circumstanțe foarte limitate, sub supravegherea unui medic specialist, atunci când a fost ingerată o cantitate de substanță care poate pune viața în pericol și a trecut foarte puțin timp de la incident.

Avertismentele și recomandările medicilor serviciului de urgență al Spitalului Aktif International

Două dintre cele mai grave greșeli pe care le întâlnim în serviciul nostru de urgență sunt intervențiile incorecte efectuate acasă în stare de panică și întreruperea prematură de către pacienți a perioadei recomandate de supraveghere, deoarece încep să se simtă mai bine după tratamentul inițial de urgență.

Trebuie reținut că, în situații care pot pune viața în pericol, precum pierderea stării de conștiență sau dificultățile de respirație, pacientul trebuie transportat direct la serviciul de urgență fără întârziere. Aducerea recipientului medicamentului sau substanței chimice la spital ori prezentarea unei fotografii clare a etichetei, atunci când recipientul nu poate fi adus, permite începerea mai rapidă a tratamentului adecvat.

În cazurile care implică ciuperci, gaze sau doze mari de medicamente, pacientul poate părea că se simte bine în primele ore. Totuși, starea acestuia se poate agrava brusc după câteva ore. Prin urmare, pacienții nu trebuie să părăsească spitalul înainte de finalizarea perioadei de observație stabilite de medic.

Un alt aspect important este siguranța. Unui pacient a cărui stare de conștiență a fost afectată nu trebuie să i se permită să conducă singur până la spital. Atunci când se suspectează expunerea la gaze, toate persoanele din locuință trebuie evaluate medical, chiar dacă nu prezintă simptome.

Ce măsuri trebuie luate pentru prevenirea intoxicațiilor la domiciliu?

Aproape toate incidentele de intoxicație care au loc la domiciliu sunt accidente ce pot fi prevenite. Acestea se produc frecvent deoarece produsele periculoase sunt ușor accesibile, au fost scoase din ambalajul original sau sunt lăsate nesupravegheate chiar și pentru câteva secunde.

Riscul nu se aplică doar copiilor mici și curioși, ci și persoanelor în vârstă care pot avea probleme de memorie și adulților care iau în mod regulat mai multe medicamente. Principalele măsuri necesare pentru a face locuința mai sigură pot fi enumerate astfel:

• Păstrați medicamentele eliberate pe bază de rețetă, vitaminele și suplimentele alimentare în dulapuri încuiate, pe care copiii nu le pot vedea sau atinge. Nu descrieți niciodată medicamentele în fața copiilor drept bomboane sau dulciuri.
• Nu turnați niciodată produse de curățare precum înălbitorul, acidul clorhidric sau detergentul în sticle de plastic pentru băuturi, cutii de suc sau pahare. Confundarea unei substanțe chimice incolore cu apa și înghițirea acesteia reprezintă unul dintre cele mai frecvente scenarii în care copiii și pacienții vârstnici ajung la serviciul de urgență.
• Amestecarea înălbitorului cu acid clorhidric, amoniac sau soluții pentru îndepărtarea calcarului în încercarea de a obține rezultate mai puternice de curățare este extrem de periculoasă. Aceste amestecuri eliberează clor gazos, care poate fi mortal și poate afecta grav căile respiratorii.
• Asigurați întreținerea anuală a sobelor, centralelor termice, boilerelor și coșurilor de fum. Monoxidul de carbon este incolor și inodor, ceea ce înseamnă că nu poate fi detectat prin miros. Nu utilizați niciodată echipamente precum generatoare sau grătare cu cărbune în interiorul unei locuințe, al unui garaj, pe un balcon închis sau în orice alt spațiu închis.
• Este imposibil să se stabilească dacă ciupercile sălbatice culese din natură sunt otrăvitoare prin gătire, fierbere sau examinarea aspectului lor. Alegeți numai ciuperci cultivate, ambalate, care au fost verificate și aprobate oficial.
• Accidentele casnice apar frecvent în momente scurte de neatenție, de exemplu atunci când sună soneria sau telefonul în timpul curățeniei ori când un recipient cu medicamente este lăsat pe blatul de lucru după utilizare. În loc să intenționați să puneți substanțele periculoase la loc mai târziu, obișnuiți-vă să le returnați într-un spațiu încuiat imediat după fiecare utilizare.

Aceste măsuri simple se pot număra printre cele mai eficiente modalități de a proteja viața celor dragi. Totuși, în ciuda tuturor măsurilor de precauție, dacă apare o expunere suspectă, cea mai sigură acțiune este să vă păstrați calmul și să contactați Centrul Național de Informare Toxicologică la numărul 114 pentru îndrumare sau să vă prezentați la cel mai apropiat serviciu de urgență, în loc să pierdeți timp prețios acasă.