Simptomele bolii Alzheimer

Timp estimat de citire: 9 minute și 4 secunde

Ce este boala Alzheimer?

Boala Alzheimer este o tulburare neurologică progresivă care afectează capacitatea creierului de a funcționa corect de-a lungul anilor. Boala Alzheimer, cea mai frecventă cauză a demenței, nu este o consecință naturală a procesului de îmbătrânire.

Creierul este centrul tuturor proceselor cognitive și centrul de control al sistemului nervos. În această boală, celulele din creier sunt deteriorate și încep să moară. Pe măsură ce numărul de celule care mor crește, creierul nu mai poate îndeplini funcțiile pe care le îndeplinea înainte. Ca urmare, boala Alzheimer, care se manifestă inițial ca o confuzie ușoară, poate avansa până la punctul în care persoana nu îi mai poate recunoaște nici măcar pe cei apropiați.

Deși Alzheimer este o boală cronică incurabilă, este posibil să se ia măsuri pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacientului dacă este recunoscută în stadiile incipiente și se fac intervențiile corecte.

Care sunt simptomele bolii Alzheimer?

Nu este întotdeauna ușor să recunoaștem simptomele bolii Alzheimer într-un stadiu incipient. Aceste efecte încep de obicei treptat. În aceste stadii incipiente, confuzia minoră și problemele cu memoria pot fi respinse ca probleme datorate îmbătrânirii. Cu toate acestea, în stadiile ulterioare, efectele intense ale bolii Alzheimer asupra vieții de zi cu zi devin evidente.

Simptomele comune ale bolii Alzheimer pot fi enumerate după cum urmează:

• Dificultate în rememorarea subiectelor recente: Aceasta implică faptul că pacientul uită ce a învățat recent și pune aceleași întrebări la nesfârșit.
• Dificultate în planificare și urmărire: Aceasta include dificultatea de a urma instrucțiuni simple și de a efectua sarcini pe care pacientul le-a făcut cu ușurință în trecut.
• Dificultatea de a-și aminti timpul și locul: Pacientul poate avea dificultăți în a-și aminti ce zi și/sau dată este, unde se află și cum a ajuns acolo.
• Dificultate în comunicare: Este posibil ca pacientul să nu fie capabil să găsească cuvintele potrivite atunci când vorbește, să aibă dificultăți în a urmări conversațiile sau să aibă conversații repetitive.
• Pierderea plasării de rutină: Pacientul poate pune lucrurile în locuri neobișnuite. Îi poate acuza pe alții de furt pentru că nu pot găsi lucrurile.
• Slabă judecată: Pacientul poate da sume mari de bani sau obiecte de valoare sau poate neglija igiena personală.
• Retragerea din activitățile sociale: Pacientul își poate pierde interesul pentru hobby-uri, muncă sau activități sociale din cauza dificultății de a ține evidența.
• Modificări ale dispoziției și personalității: Pacientul poate deveni mai suspicios, deprimat, temător sau anxios.

Aceste simptome pot fi foarte îngrijorătoare. Cu toate acestea, rețineți că severitatea și rata de progresie pot varia de la o persoană la alta. Prin urmare, dacă prezentați simptome ale bolii Alzheimer, este foarte important să acționați cât mai repede posibil și să solicitați sprijin medical pentru un diagnostic precoce și un tratament corect.

Care sunt cauzele bolii Alzheimer?

Deși există anumiți factori, grupuri de risc și cauze biologice care pot fi asociate cu boala Alzheimer, cauza exactă a acestei boli nu este cunoscută. Oamenii de știință cred că moștenirea genetică, factorii de mediu și stilul de viață sunt unii dintre factorii asociați cu boala Alzheimer.

Dintr-o perspectivă biologică, boala Alzheimer este asociată cu depozite anormale de proteine în creier. Aceste depozite de proteine pot lua forma plăcilor amiloide și a încurcăturilor tau. În primul caz, acumularea are loc între celulele nervoase și interferează cu comunicarea de la celulă la celulă, în timp ce în al doilea caz, acumularea are loc în interiorul celulelor și interferează cu transportul de energie și informații. Acest lucru duce la moartea celulelor creierului, rezultând simptome legate de Alzheimer.

Cel mai important factor de risc asociat cu Alzheimer este vârsta. Probabilitatea apariției bolii Alzheimer este mai mare la vârsta de 65 de ani și peste decât sub 65 de ani. Alți factori de risc includ predispoziția genetică, hipertensiunea arterială și/sau diabetul, istoricul traumatismelor craniene, somnul insuficient, stilul de viață sedentar și alimentația deficitară.

Boala Alzheimer este ereditară?

Nu există un răspuns da sau nu la această întrebare. Atunci când se analizează factorii legați de ereditate, boala Alzheimer ar trebui împărțită în două tipuri: Alzheimer familial cu debut precoce și Alzheimer cu debut tardiv.

Boala Alzheimer cu debut precoce, care este foarte puternic moștenită, apare de obicei la persoanele sub 65 de ani. Ea este cauzată de anumite mutații genetice care se transmit în familie, iar dacă una dintre aceste mutații este moștenită, este aproape sigur că o persoană va dezvolta boala Alzheimer.

Boala Alzheimer cu debut tardiv implică o combinație de factori genetici și de mediu. Printre genele care pot provoca acest tip de Alzheimer, gena APOE-e4 a făcut obiectul unor cercetări intense. Deși această genă crește riscul unei persoane de a dezvolta Alzheimer, aceasta nu înseamnă neapărat că persoana va dezvolta Alzheimer. În mod similar, nu se poate concluziona că fiecare persoană cu un istoric familial de Alzheimer va dezvolta în mod necesar Alzheimer. Stilul de viață și starea generală de sănătate pot avea, de asemenea, un impact asupra apariției sau neapariției bolii. Prin urmare, se poate spune că multe persoane cu un istoric familial al bolii Alzheimer nu dezvoltă niciodată boala.

Cum este diagnosticată boala Alzheimer?

Nu există un singur test sau o singură formă de examinare utilizată pentru diagnosticarea bolii Alzheimer. Pentru a se asigura că simptomele considerate a fi legate de boala Alzheimer nu sunt cauzate de o altă afecțiune, procesul de diagnosticare poate implica adesea o combinație de mai multe tehnici diferite. Aceste tehnici pot fi împărțite în următoarele trei: examinarea medicală, testele și tehnicile imagistice și analizele de sânge.

Examinarea medicală începe cu o examinare amănunțită a simptomelor pacientului și cu ascultarea istoriei familiale și a istoriei medicale a pacientului. Medicul poate efectua, de asemenea, examinări neurologice pentru a evalua reflexele și coordonarea pacientului.

Testele sunt efectuate pentru a determina dacă există un declin al abilităților cognitive, cum ar fi gândirea, atenția și memoria și, dacă da, în ce măsură. Simptomele asociate cu boala Alzheimer pot fi similare cu cele cauzate de tumori, accidente vasculare cerebrale sau traumatisme craniene. Prin urmare, RMN și CT pot fi, de asemenea, utilizate în procesul de diagnosticare pentru a se asigura că problema nu este cauzată de aceste cauze. În unele cazuri, scanările PET pot fi, de asemenea, utilizate pentru a detecta depozite anormale de proteine amiloide sau tau în creier.

O altă metodă care poate fi utilizată pentru a se asigura că simptomele nu sunt înșelătoare sunt analizele de sânge. Medicul va solicita anumite analize de sânge pentru a se asigura că simptomele nu sunt cauzate de deficiențe de vitamine sau de probleme legate de tiroidă.

După toate aceste teste și examinări, medicul poate pune un diagnostic precis prin examinarea în profunzime a stării pacientului. După diagnosticarea bolii Alzheimer, medicul va informa pacientul cu privire la ceea ce se poate face.

Poate fi tratată boala Alzheimer?

În prezent, nu există nicio metodă de tratament sau medicament care să pună capăt bolii Alzheimer. Cu toate acestea, este posibilă încetinirea progresiei bolii sau gestionarea simptomelor într-un mod care face viața pacientului mai ușoară.

În prezent, medicamente precum inhibitorii de colinesterază și memantina sunt utilizate în tratamentul bolii Alzheimer. Aceste medicamente sunt menite să elimine comunicarea greșită dintre celulele nervoase care poate cauza boala Alzheimer. Deși nu oferă un remediu definitiv pentru boală, ele pot ameliora temporar simptomele legate de memorie și gândire, în special atunci când sunt utilizate în stadiile incipiente.

În plus față de medicamente, ajustările stilului de viață și îngrijirea de susținere pot ajuta, de asemenea, la gestionarea simptomelor. În special, rutinele structurate, activitățile de îmbunătățire a memoriei, activitatea fizică, activitățile de socializare și o dietă sănătoasă pot ajuta pacientul să gestioneze funcțiile zilnice.

Pe de altă parte, studiile privind plăcile amiloide, care sunt considerate printre cauzele biologice ale bolii Alzheimer și sunt asociate cu acumularea anormală de proteine în creier, și cercetarea privind metodele de tratament sunt în curs de desfășurare. Aceste noi tratamente, care sunt acum în faza de dezvoltare, sunt promițătoare pentru eliminarea bolii Alzheimer ca problemă în viitor.

Care este diferența dintre boala Alzheimer și demență?

Demența este un termen general utilizat pentru a descrie un declin al abilităților cognitive, cum ar fi memoria, judecata și comunicarea, care interferează cu viața de zi cu zi, în timp ce boala Alzheimer este cea mai comună și mai cunoscută cauză a demenței. Cu alte cuvinte, demența este un sindrom, nu o boală specifică, și poate fi cauzată de o varietate de afecțiuni, inclusiv boala Alzheimer, demența vasculară, demența cu corpi Lewy și altele. Alzheimer este o boală cerebrală specifică care distruge treptat memoria și capacitatea de gândire din cauza acumulării de proteine anormale în creier. Astfel, în timp ce toate persoanele cu boala Alzheimer suferă de demență, nu toate persoanele cu demență suferă de boala Alzheimer.