Ce este hipotermia? Care sunt simptomele ei? Primul ajutor și metode de tratament

Timp estimat de lectură: 11 minute și 47 de secunde

Ce este hipotermia? De ce scade temperatura corpului? Când devine hipotermia periculoasă?

Scăderea temperaturii corpului, care poate duce și la hipotermie, poate apărea din cauze precum purtarea unor haine insuficient de călduroase pe vreme rece, menținerea pentru o perioadă îndelungată a hainelor ude sau umede, expunerea la vânt, contactul cu apa rece sau șederea în spații interioare care nu sunt încălzite corespunzător.

Hipotermia, în definiția sa cea mai simplă, este o stare în care organismul pierde căldură mai repede decât o poate produce, determinând scăderea temperaturii centrale a corpului până la un nivel care perturbă funcționarea normală a organismului. Deși nu orice valoare scăzută a temperaturii corporale indică neapărat hipotermie, o temperatură corporală sub 35 °C, însoțită de confuzie, tulburări de vorbire sau pierderea echilibrului, este considerată o urgență medicală.

Tremuratul este un semn de avertizare important la începutul hipotermiei. Cu toate acestea, după un anumit punct, dispariția tremuratului poate indica faptul că situația devine mai gravă, nu că se îmbunătățește, contrar percepției obișnuite. Acesta poate fi unul dintre semnele critice de avertizare ale hipotermiei. În astfel de situații, dacă observați somnolență profundă sau confuzie pe lângă o temperatură corporală scăzută, trebuie să apelați imediat serviciile de urgență.

În continuarea articolului nostru, vom explica simptomele hipotermiei, pașii corecți de prim ajutor care pot salva vieți și ceea ce trebuie să știți despre procesul de tratament în spital.

Cine prezintă un risc mai mare de hipotermie?

Când oamenii se gândesc la hipotermie, de obicei le vin în minte munți acoperiți de zăpadă sau zile geroase de iarnă. Totuși, pericolul nu este întotdeauna limitat la ceea ce arată termometrul de afară. Capacitatea organismului de a produce căldură, nivelul de activitate fizică al persoanei, medicamentele pe care le utilizează și condițiile de trai pot schimba complet situația. Prin urmare, dintre două persoane aflate în același mediu, una poate dezvolta rapid hipotermie, în timp ce cealaltă poate să nu fie afectată. Așadar, cine este expus riscului de hipotermie și cine este mai vulnerabil?

• Bebelușii și copiii mici: Comparativ cu adulții, au mai multe dificultăți în menținerea unei temperaturi corporale stabile. În plus, simptomele hipotermiei la bebeluși nu includ întotdeauna un tremurat evident. Pielea rece, o stare neobișnuit de liniștită sau pierderea energiei se numără printre cele mai importante semne de avertizare.
• Persoanele în vârstă: Odată cu înaintarea în vârstă, răspunsul organismului la schimbările de temperatură devine mai slab, iar mobilitatea poate scădea.
• Persoanele cu boli cronice: Reducerea funcției tiroidiene, scăderea glicemiei, infecțiile severe sau malnutriția pot afecta capacitatea organismului de a produce căldură.

Nu doar temperaturile exterioare pot fi periculoase; și condițiile din interior pot prezenta un risc la fel de mare ca expunerea la frig în aer liber. În continuare, să analizăm mai atent și alte situații care pot duce la hipotermie.

Ce situații pot provoca hipotermie în afară de vremea rece?

Temperatura aerului nu trebuie neapărat să fie sub punctul de îngheț pentru ca hipotermia să apară. Șederea îndelungată pe vreme răcoroasă, ploioasă și vântoasă, purtarea hainelor ude sau căderea în apă rece pot face ca organismul să piardă căldură mai repede decât o poate produce.

Printre alți factori importanți de risc care pot fi trecuți cu vederea în viața de zi cu zi se numără:

• Efectele apei reci și ale vântului: Apa determină organismul să piardă căldură mult mai repede decât aerul. Chiar și atunci când vremea nu este extrem de rece, căderea în apă rece sau rămânerea în haine ude în timp ce persoana este expusă la vânt poate provoca o scădere periculoasă a temperaturii corpului.
• Hipotermia în interior: Chiar și atunci când nu ninge, persoanele în vârstă sau cele cu mobilitate redusă care locuiesc în case insuficient încălzite pot prezenta un risc serios de hipotermie în interior. Autoritățile sanitare subliniază, de asemenea, că expunerea la medii interioare reci nu trebuie ignorată, în special în cazul grupurilor vulnerabile.
• Oboseala extremă și alimentația insuficientă: Epuizarea rezervelor de energie reduce capacitatea organismului de a produce căldură.

Care sunt simptomele hipotermiei?

Simptomele hipotermiei variază în funcție de cât de mult a scăzut temperatura corpului și de cât timp a fost persoana expusă la frig. Pe măsură ce starea progresează, persoana nu doar că simte frig, ci începe și să își piardă capacitatea de a gândi clar, de a se mișca normal și de a recunoaște pericolele din mediul înconjurător. Din acest motiv, chiar și cea mai mică schimbare de comportament la o persoană expusă la frig poate fi foarte importantă.

Printre simptomele frecvente ale hipotermiei se numără:

• Tremurat necontrolat
• Slăbiciune și oboseală profundă
• Reducerea dexterității manuale și dificultăți în efectuarea mișcărilor fine
• Pierderea echilibrului
• Încetinirea gândirii și confuzie
• Reducerea conștientizării mediului înconjurător și probleme de memorie
• Dificultăți în găsirea cuvintelor sau vorbire neclară
• Somnolență accentuată
• În stadiile avansate, încetinirea respirației și a pulsului, urmată de pierderea stării de conștiență

Hipotermia afectează direct creierul, ceea ce îngreunează capacitatea persoanei de a gândi clar și de a lua măsurile necesare pentru a se proteja. Un alt aspect deosebit de important este încetarea tremuratului.

Pe măsură ce starea progresează, reducerea sau dispariția completă a tremuratului nu reprezintă un semn de recuperare. Dimpotrivă, este un semn mai grav, care indică faptul că mecanismele organismului de producere a căldurii încep să se epuizeze. O persoană care a stat mult timp în frig, nu mai tremură și a devenit confuză poate fi ajunsă într-un stadiu extrem de periculos.

Situația poate fi oarecum diferită în cazul bebelușilor. Bebelușii nu reacționează întotdeauna prin tremurat în același mod ca adulții. Pielea rece și o pierdere evidentă de energie se numără printre cele mai importante semne de avertizare la sugari.

Așadar, cum se modifică tabloul clinic pe măsură ce temperatura corpului scade în diferitele stadii ale hipotermiei?

Cum se schimbă simptomele în hipotermia ușoară, moderată și severă?

Pe măsură ce severitatea hipotermiei crește, se modifică și răspunsurile organismului. Deoarece nu este întotdeauna posibilă obținerea unei măsurători exacte a temperaturii cu un termometru, observația clinică și nivelul de conștiență al persoanei sunt extrem de importante:

• Hipotermie ușoară: Este asociată, în general, cu o temperatură corporală de 35–32 °C. Persoana rămâne conștientă și, de obicei, tremură intens. Încep să apară oboseala, pierderea coordonării și reducerea dexterității manuale. Persoana poate încă să vorbească, dar poate avea dificultăți în efectuarea mișcărilor fine.
• Hipotermie moderată: Aproximativ 32–28 °C. Confuzia, slăbiciunea profundă și somnolența din ce în ce mai accentuată devin mai evidente. Unul dintre cele mai importante aspecte în acest stadiu este faptul că tremuratul poate înceta.
• Hipotermie severă: În acest stadiu avansat, de obicei în jurul valorilor de 28–24 °C sau mai mici, persoana își poate pierde starea de conștiență. Respirația și pulsul pot încetini până la niveluri periculoase, iar în cazurile severe semnele vitale pot deveni dificil de detectat.

Având în vedere aceste simptome, o persoană care tremura, dar devine treptat mai tăcută, tot mai somnolentă sau încetează complet să mai tremure nu trebuie niciodată ignorată. Dacă sunt observate modificări ale stării de conștiență, vorbirii sau coordonării, trebuie solicitată imediat asistență medicală profesională.

Cum se acordă primul ajutor în caz de hipotermie?

Principalele obiective ale primului ajutor în caz de hipotermie sunt prevenirea pierderii suplimentare de căldură, menținerea persoanei la cald într-un mod controlat și obținerea asistenței medicale de urgență înainte ca starea să se agraveze. Intervențiile efectuate la fața locului sunt extrem de importante. Măsurile corecte luate înainte de sosirea ajutorului medical pot avea un rol vital în prevenirea agravării stării.

Pașii de bază ai primului ajutor care trebuie urmați includ:

• Schimbați mediul: Îndepărtați imediat persoana dintr-un mediu cu vânt, umezeală sau frig și duceți-o într-un loc uscat, protejat și închis.
• Înlocuiți hainele ude: Îndepărtați cu grijă hainele ude și înfășurați persoana în haine uscate, prosoape sau pături pentru a preveni pierderea suplimentară de căldură.
• Încălziți zona centrală a corpului: Atunci când încălziți persoana, concentrați-vă asupra zonelor centrale, precum pieptul, gâtul și trunchiul, mai degrabă decât asupra mâinilor sau picioarelor. Scopul nu este expunerea persoanei la o căldură bruscă și extremă, ci permiterea unei încălziri treptate și controlate.
• Monitorizați starea de conștiență și respirația: Urmăriți îndeaproape accentuarea somnolenței, modificările vorbirii și reacțiile persoanei la mediul înconjurător.
• Oferiți lichide atunci când este adecvat: Dacă persoana este complet conștientă, i se poate oferi o băutură caldă. Cu toate acestea, unei persoane cu starea de conștiență afectată sau inconștiente nu trebuie să i se administreze nimic pe cale orală.

Până în acest punct am discutat ce trebuie făcut în timpul acestui proces critic. Există însă și acțiuni care trebuie evitate. În următoarea secțiune, să vedem ce nu trebuie făcut atunci când se acordă primul ajutor unei persoane cu hipotermie.

Ce nu trebuie făcut în caz de hipotermie?

Unele intervenții bine intenționate, dar incorecte, pot agrava situația în cazul hipotermiei. Printre cele mai frecvente greșeli și acțiunile care trebuie evitate se numără:

• Administrarea alcoolului: Deși alcoolul poate crea temporar senzația de căldură, acesta dilată vasele de sânge și accelerează pierderea de căldură. Nu trebuie considerat niciodată parte a tratamentului.
• Administrarea de alimente sau lichide unei persoane inconștiente: Deoarece reflexul de înghițire poate fi afectat, alimentele sau lichidele pot pătrunde în căile respiratorii.
• Aplicarea unei călduri excesive și necontrolate: Plasarea bruscă a persoanei într-un mediu extrem de cald sau aplicarea directă pe corp a unor obiecte foarte fierbinți poate pune în pericol ritmul cardiac.

Dacă persoana nu răspunde normal sau respirația i s-a slăbit, nu așteptați acasă pentru a vedea dacă starea se îmbunătățește prin măsurile luate de dumneavoastră. În astfel de situații, primul ajutor corect înseamnă oprirea pierderii suplimentare de căldură, evitarea intervențiilor dăunătoare și contactarea fără întârziere a serviciilor profesionale de urgență.

Când trebuie să sun la 112 în caz de hipotermie?

În caz de hipotermie, nu trebuie să așteptați niciodată până când persoana își pierde complet starea de conștiență înainte de a solicita ajutor de urgență. Chiar și o deteriorare ușoară a stării de conștiență, vorbirii sau mișcărilor poate indica faptul că situația este gravă. Apelarea numărului 112 într-un stadiu timpuriu poate salva o viață și poate împiedica agravarea stării.

Trebuie să sunați fără întârziere la 112 dacă apare oricare dintre următoarele situații:

• Modificări ale stării de conștiență și orientării: Persoana este confuză, nu răspunde corespunzător, are dificultăți în a înțelege unde se află sau este atât de profund somnolentă încât nu poate fi trezită.
• Probleme de vorbire și mișcare: Vorbirea a devenit neclară sau capacitatea de a merge ori de a-și menține echilibrul s-a deteriorat vizibil.
• Probleme de respirație și puls: Respirația sau pulsul au devenit foarte lente, persoana nu răspunde normal sau nu respiră.
• Expunere severă și temperatură corporală scăzută: Persoana a fost expusă semnificativ la frig, de exemplu prin căderea în apă rece, sau o măsurătoare fiabilă indică o temperatură corporală sub 35 °C.

Avertismentele și recomandările medicilor din cadrul serviciului de urgență al Spitalului Aktif International

Medicii din cadrul serviciului de urgență al Spitalului Aktif International subliniază că unul dintre cele mai înșelătoare aspecte ale hipotermiei este faptul că persoana afectată poate adesea să nu își dea seama cât de gravă a devenit starea sa. Prin urmare, la fel ca în multe alte situații medicale, vigilența este extrem de importantă în caz de hipotermie.

Principalele avertismente și măsuri esențiale de precauție evidențiate de specialiștii noștri în medicină de urgență includ:

• Nu faceți greșeala de a crede „sunt bine”: Urmăriți cu atenție vorbirea, echilibrul, nivelul de conștiență și reacțiile persoanei la mediul înconjurător. Dacă apar confuzie, vorbire neclară, pierderea coordonării sau reducerea tremuratului, trebuie să sunați imediat la 112, în loc să așteptați acasă.
• Nu mișcați niciodată persoana brutal: Nu obligați inutil o persoană cu suspiciune de hipotermie moderată sau severă să meargă și nu o deplasați prin mișcări bruște sau forțate. Deoarece ritmul cardiac poate deveni extrem de sensibil în acest stadiu, este vital ca pacientul să fie manipulat cât mai blând și atent posibil.
• Nu vă bazați exclusiv pe măsurătorile superficiale ale temperaturii: Rețineți că termometrele pentru frunte sau ureche utilizate acasă nu reflectă întotdeauna cu exactitate temperatura corporală centrală reală.
• Recunoașteți cu atenție semnele de avertizare la grupurile cu risc crescut: Simptomele pot fi mult mai puțin evidente la copii, persoanele în vârstă și cele cu boli cronice. În loc să așteptați apariția unui tremurat intens, acordați atenție semnelor timpurii, precum schimbările de comportament, slăbiciunea sau somnolența neobișnuită.
• Schimbați imediat hainele ude: Nu presupuneți că o persoană este în siguranță doar pentru că pare să se simtă bine după ce a ieșit din apă rece sau după o expunere prelungită la vânt și umezeală. Îndepărtați imediat hainele ude, mențineți persoana la cald într-un mediu uscat și protejat și monitorizați-i în mod regulat nivelul de conștiență.

Cum este diagnosticată hipotermia? Cum este tratată hipotermia?

Diagnosticul de hipotermie nu se bazează niciodată exclusiv pe valoarea afișată de un termometru. În unitățile medicale sunt evaluate cu atenție durata expunerii la frig, nivelul de conștiență, prezența sau absența tremuratului și posibilitatea existenței unei alte probleme de sănătate subiacente.

Procesul de tratament este stabilit în totalitate în funcție de severitatea hipotermiei. Nu este adecvat ca toți pacienții să fie încălziți în același mod. Metodele pasive pot fi suficiente în cazurile ușoare, în timp ce formele moderate și severe necesită reîncălzire activă și monitorizare atentă în mediul spitalicesc.

Atunci când diagnostichează hipotermia în spital, profesioniștii din domeniul sănătății evaluează nu doar cât de mult a scăzut temperatura corpului, ci și cauza acestei situații:

• Evaluarea ritmului cardiac și analize de laborator: Ritmul cardiac este verificat prin intermediul unei electrocardiograme. Sunt evaluate, de asemenea, glicemia, gazele sanguine, electroliții și funcția renală.
• Identificarea cauzelor subiacente: Dacă temperatura corpului a scăzut fără o expunere evidentă la frig, sunt investigate cu atenție situații precum hipoglicemia, infecțiile severe, tulburările tiroidiene, insuficiența suprarenală sau efectele anumitor medicamente.

Tratamentul hipotermiei urmărește în primul rând oprirea pierderii suplimentare de căldură și creșterea controlată a temperaturii corpului. Ghidurile clinice actuale împart, în general, metodele de reîncălzire în trei categorii principale:

• Reîncălzire externă pasivă în cazurile ușoare: Dacă persoana este conștientă, circulația este stabilă și încă tremură, poate fi suficientă îndepărtarea hainelor ude, mutarea într-un mediu uscat și învelirea în pături. Organismul poate apoi să înceapă să își producă propria căldură și să se recupereze treptat.
• Reîncălzire externă activă în cazurile moderate: În mediul spitalicesc pot fi utilizate pături speciale de încălzire cu aer cald forțat sau sisteme de încălzire controlată aplicate pe trunchi. În această etapă este esențial ca pacientul să fie mișcat cu foarte mare atenție și să fie evitate mișcările bruște sau brutale.
• Reîncălzire internă activă și suport avansat în cazurile severe: Atunci când încălzirea externă nu este suficientă, pot fi administrate lichide intravenoase încălzite. Aceste metode sunt luate în considerare în special la pacienții cu risc ridicat, cu temperatura corporală sub 30 °C sau care prezintă tensiune arterială scăzută ori tulburări de ritm cardiac.

Evaluarea clinică precisă și etapele de tratament controlate și adaptate fiecărei persoane joacă un rol important în gestionarea cu succes a acestor situații critice.

Cum poate fi prevenită hipotermia?

Chiar și atunci când nu este o zi geroasă de iarnă, factori precum ploaia, vântul, transpirația sau apa rece pot determina organismul să piardă rapid căldură. Din acest motiv, prevenirea nu trebuie să se bazeze exclusiv pe întrebarea „Cât de frig este afară?”, ci trebuie să țină cont și de condițiile de mediu din acel moment.

Măsurile de bază care pot ajuta la prevenirea hipotermiei includ:

• Îmbrăcați-vă corespunzător, în mai multe straturi: În loc să purtați o singură haină foarte groasă, alegeți mai multe straturi de îmbrăcăminte care rețin aerul între ele. Protejarea urechilor, feței, mâinilor și picioarelor, precum și purtarea unei încălțăminte impermeabile și izolante pot reduce semnificativ pierderea de căldură.
• Încercați să rămâneți uscat: Umezirea corpului determină scăderea temperaturii corporale mult mai repede decât în mod normal. Dacă hainele se udă din cauza ploii, zăpezii sau transpirației, acestea trebuie schimbate. Dacă urmează să petreceți mult timp în aer liber, luați întotdeauna cu dumneavoastră șosete, mănuși, o căciulă și haine uscate de schimb.
• Evitați transpirația excesivă: Purtarea prea multor straturi de îmbrăcăminte și efectuarea unei activități fizice intense pe vreme rece pot provoca inițial transpirație, urmată de o răcire mult mai rapidă din cauza umezelii. Ajustați numărul de straturi de îmbrăcăminte în funcție de nivelul de activitate.
• Limitați durata expunerii și luați în considerare condițiile: Planificați timpul petrecut în aer liber în funcție de vânt și precipitații. În condiții de frig intens, limitați timpul petrecut afară și faceți pauze regulate în medii încălzite.
• Luați măsuri de precauție în timpul activităților în apă rece: Apa elimină căldura corpului mult mai rapid decât aerul. În timpul activităților precum înotul, utilizați întotdeauna îmbrăcăminte de protecție adecvată condițiilor.

Dacă temperatura corpului a scăzut și apar simptome de hipotermie în ciuda tuturor acestor măsuri de precauție, nu trebuie pierdut timp bazându-vă exclusiv pe măsurile care pot fi luate acasă. Situația trebuie tratată imediat ca o urgență medicală.