Ce este anemia? Simptome, cauze și tratament

Timp estimat de citire: 10 minute și 57 de secunde

Ce este anemia? Ce trebuie să știți despre anemie

Atunci când vă simțiți constant obosit pe parcursul zilei sau observați că energia vi se epuizează rapid, anemia este adesea una dintre primele cauze posibile care vă vin în minte. Anemia este o afecțiune în care nivelul hemoglobinei din sânge scade sub intervalul așteptat pentru vârsta și sexul dumneavoastră. Deși uneori poate evolua în tăcere, fără să provoace simptome, pe măsură ce nivelul hemoglobinei scade, probleme precum slăbiciunea, amețeala sau dificultățile de respirație pot începe să afecteze viața de zi cu zi.

Cel mai important aspect medical care trebuie înțeles este că anemia nu este o boală în sine, ci mai degrabă reflectarea unei alte probleme subiacente din organism.

Așadar, ce cauzează anemia, cum reacționează organismul atunci când valorile sanguine scad și cum este diagnosticată cauza subiacentă? În acest articol analizăm în detaliu cele mai frecvente întrebări despre anemie.

Hemoglobina scăzută: cum se dezvoltă anemia în organism?

Vă puteți imagina organismul ca pe un sistem care funcționează perfect, iar globulele roșii ca pe niște vehicule de transport neobosite din interiorul acestui sistem. Hemoglobina este proteina esențială transportată în interiorul acestor celule și are rolul de a duce oxigenul de la plămâni către toate țesuturile. Atunci când cantitatea acestei proteine scade în raport cu vârsta sau starea fiziologică, cu alte cuvinte, atunci când hemoglobina este scăzută, capacitatea sângelui de a transporta oxigen către organe se reduce inevitabil. Acesta este mecanismul fundamental care stă la baza anemiei.

Când nivelul de oxigen scade, organismul nu renunță pur și simplu. Dimpotrivă, începe să lucreze mai intens pentru a compensa deficitul. Inima bate mai repede pentru a transporta suficient oxigen către țesuturi, iar plămânii trebuie să asigure un aport mai mare de aer.

Pentru a da un exemplu din viața de zi cu zi, apariția lipsei de aer în timpul activităților obișnuite sau la urcatul scărilor, senzația bruscă de accelerare a bătăilor inimii ori oboseala persistentă pot fi consecințele acestui efort compensator intern. Viteza cu care se dezvoltă anemia și capacitatea organismului de a se adapta sunt printre cei mai importanți factori care determină severitatea simptomelor.

Care sunt simptomele anemiei? Poate anemia să provoace căderea părului?

Atunci când organismul nu poate transporta suficient oxigen către țesuturi, începe să transmită semnale de avertizare. Aceste semnale reprezintă simptomele anemiei. Printre cele mai frecvente simptome ale anemiei întâlnite în consultațiile ambulatorii se numără:

• Slăbiciune persistentă și oboseală constantă
• Amețeli sau întunecarea temporară a vederii la ridicarea bruscă în picioare
• Paloarea pielii, a interiorului buzelor și a patului unghial
• Dificultăți de respirație la urcatul scărilor sau în timpul unei activități fizice ușoare
• Senzații inexplicabile de palpitații
• Senzație persistentă de frig, în special la nivelul mâinilor și picioarelor
• Dificultăți de concentrare, scăderea atenției și dureri de cap

Severitatea simptomelor depinde nu doar de cât de mult au scăzut valorile sanguine, ci și de rapiditatea cu care a avut loc această scădere. O anemie ușoară care se dezvoltă treptat poate să nu provoace niciun simptom, în timp ce o scădere bruscă poate duce la palpitații mai intense sau la senzația de leșin.

Să abordăm acum o altă întrebare care îi preocupă frecvent pe pacienți: poate anemia să provoace căderea părului? Da. Căderea părului este o problemă relativ frecventă, în special atunci când anemia este însoțită de deficit de fier. Foliculii de păr au nevoie de un flux sanguin adecvat și de micronutrienți pentru a crește și a rămâne sănătoși.

Totuși, nu orice tip de anemie provoacă pierderea părului, iar anemia nu este cauza tuturor cazurilor de cădere a părului. Afecțiunile tiroidiene, stresul sever, modificările hormonale și predispoziția genetică se numără printre numeroasele alte cauze posibile. Prin urmare, administrarea suplimentelor de fier doar pe baza căderii părului sau a oboselii, fără o evaluare medicală, poate să nu aducă niciun beneficiu și poate întârzia identificarea problemei reale. Cea mai sigură modalitate de a stabili de ce are nevoie organismul este efectuarea analizelor de sânge corespunzătoare recomandate de medic.

Ce cauzează anemia?

După ce primesc diagnosticul de anemie, oamenii încearcă adesea să explice această situație prin ceea ce au mâncat sau băut recent ori prin stres. Deși multe persoane presupun că anemia trebuie să fie rezultatul unei greșeli pe care au făcut-o, din punct de vedere medical acest lucru nu este neapărat adevărat.

Stresul în sine nu provoacă în mod direct anemia. În plus, indiferent cât de atent vă organizați alimentația, anumite afecțiuni aflate în afara controlului dumneavoastră pot reduce valorile sanguine. Prin urmare, atunci când este detectat un deficit, accentul trebuie pus pe identificarea problemei subiacente și tratarea cauzei acesteia.

Întrebarea „Ce cauzează anemia?” poate fi explicată mai clar prin trei mecanisme principale:

• Producția insuficientă de celule sanguine: măduva osoasă are nevoie de elemente precum fierul, vitamina B12 și folatul pentru a produce globule roșii. Totuși, problema nu constă întotdeauna în faptul că aceste substanțe nutritive sunt consumate în cantități prea mici. De exemplu, dacă aveți o tulburare de malabsorbție, cum este boala celiacă, aceste vitamine și minerale pot să nu fie absorbite corespunzător, indiferent cât de echilibrată este alimentația. Boala renală cronică și afecțiunile inflamatorii de lungă durată pot, de asemenea, încetini producția de globule roșii în măduva osoasă.
• Pierderea de sânge: chiar dacă organismul produce sânge în mod normal, este posibil să pierdeți sânge fără să vă dați seama. Menstruațiile abundente sau prelungite la femei și sângerările ascunse din tractul gastrointestinal pot epuiza treptat rezervele de fier. Dacă alimentația este echilibrată, dar nivelul fierului continuă să scadă, simpla administrare a medicamentelor cu fier nu este suficientă.
• Distrugerea prea rapidă a globulelor roșii: uneori problema nu este nici producția, nici sângerarea. Globulele roșii pot fi distruse în circulație înainte de a-și finaliza durata normală de viață. În afecțiuni ereditare precum talasemia, cunoscută și sub denumirea de anemie mediteraneană, sau în anumite tulburări ale sistemului imunitar, organismul poate distruge globulele roșii mult mai repede decât în mod normal.

Deficitul de fier și anemia sunt același lucru?

Deși acești termeni sunt adesea folosiți ca sinonime, deficitul de fier și anemia nu reprezintă, din punct de vedere medical, aceeași afecțiune. Înțelegerea acestei diferențe este importantă pentru interpretarea corectă a procesului de tratament.

Deficitul de fier înseamnă că cantitatea de fier stocată în organism a început să scadă. Totuși, corpul poate tolera această deficiență pentru o anumită perioadă. Chiar și atunci când nivelul fierului începe să scadă, globulele roșii pot continua să fie produse la niveluri normale o vreme. Acest lucru înseamnă că analizele pot indica un deficit de fier chiar dacă anemia nu s-a dezvoltat încă.

Este posibil și scenariul opus. Nivelul hemoglobinei poate fi scăzut chiar dacă rezervele de fier nu sunt epuizate. Așa cum am menționat anterior, deficiențele de vitamine, bolile cronice și factorii genetici pot provoca, de asemenea, anemie.

Tocmai de aceea, o hemoleucogramă completă normală nu înseamnă neapărat că nivelul fierului este suficient, iar începerea administrării comprimatelor cu fier fără o evaluare medicală, doar pentru că anumite valori sunt scăzute, poate să nu rezolve problema. Pasul important este identificarea cauzei subiacente prin analize de sânge adecvate.

Cum este diagnosticată anemia? Care ar trebui să fie valorile sanguine?

Atunci când primiți rezultatele analizelor de laborator, prima valoare pe care probabil o veți observa este hemoglobina. Răspunsul la întrebarea frecventă „Care ar trebui să fie valoarea mea sanguină?” variază, de fapt, în funcție de vârstă, sex și existența unei sarcini. Totuși, pragurile generale de referință includ:

• La bărbații adulți: sub 13 g/dL
• La femeile care nu sunt însărcinate: sub 12 g/dL
• În timpul sarcinii: din cauza modificărilor fiziologice ale organismului, valorile sub 11 g/dL în primul și al treilea trimestru și sub 10,5 g/dL în al doilea trimestru sunt, în general, considerate anemie.

Totuși, aceste cifre din raportul de laborator reprezintă doar primul pas al procesului de diagnostic. Un nivel scăzut al hemoglobinei ne indică doar că există anemie. Întrebarea mai importantă este de ce nivelul hemoglobinei este scăzut.

Aici devin importante și alte rezultate ale hemoleucogramei complete. De exemplu, este evaluată valoarea volumului eritrocitar mediu, care indică dimensiunea medie a globulelor roșii. Dacă globulele roșii sunt mai mici decât în mod normal, poate fi suspectat un deficit de fier. Dacă sunt mai mari decât în mod normal, poate fi luat în considerare un deficit de vitamina B12 sau folat.

Feritina, care reflectă rezervele de fier ale organismului, joacă, de asemenea, un rol important în diagnostic. Totuși, există un detaliu important care trebuie avut în vedere. Dacă în momentul analizelor aveți o infecție sau o afecțiune inflamatorie, nivelul feritinei poate crește temporar. Acest lucru poate masca un deficit real de fier. Prin urmare, diagnosticul nu trebuie stabilit pe baza unei singure valori de laborator. Dimensiunea celulelor sanguine, rezervele de fier, nivelurile vitaminelor, simptomele și starea clinică generală trebuie evaluate împreună.

Avertismente și recomandări din partea medicilor de medicină internă ai Spitalului Aktif International

Încercarea de a suprima semnalele transmise de organism prin administrarea de suplimente fără o evaluare adecvată poate face ca o problemă de sănătate subiacentă să fie trecută cu vederea. Pentru un proces de recuperare sigur și de durată, trebuie evitată autodiagnosticarea. Printre recomandările medicilor de medicină internă ai spitalului nostru care ar trebui luate în considerare se numără:

• Dacă valorile sanguine încep să scadă din nou la un anumit timp după finalizarea tratamentului, nu ignorați situația. Poate exista o altă cauză subiacentă.
• În timpul consultației medicale, asigurați-vă că îi spuneți medicului despre probleme gastrice persistente, pierdere inexplicabilă în greutate sau modificări ale tranzitului intestinal.
• Nu presupuneți că simptome precum oboseala, amețeala sau căderea părului sunt provocate de un anumit deficit și nu începeți să luați suplimente fără efectuarea analizelor corespunzătoare.
• Informați întotdeauna medicul despre medicamentele pe care le utilizați în mod regulat și despre orice intervenții chirurgicale anterioare la nivelul stomacului sau intestinelor.

Pentru protejarea sănătății, obiectivul nu ar trebui să fie doar creșterea temporară a valorilor de laborator scăzute. În schimb, cauza subiacentă trebuie identificată sub supravegherea unui specialist, astfel încât să se poată obține o soluție durabilă.

Cum se tratează anemia?

Una dintre întrebările adresate frecvent de pacienții noștri este: „Ar trebui să încep imediat să iau medicamente cu fier?” Răspunsul depinde de tipul de anemie. Un tratament eficient al anemiei urmărește nu doar creșterea nivelului scăzut al hemoglobinei, ci și eliminarea cauzei subiacente a acestei scăderi. Din acest motiv, un comprimat obișnuit cu fier care a funcționat bine pentru o persoană cunoscută poate să nu fie potrivit pentru dumneavoastră.

Dacă analizele arată că problema este deficitul de fier, suplimentele orale cu fier reprezintă, de obicei, primul pas. Totuși, tratamentul nu se încheie neapărat atunci când valorile sanguine revin în limite normale. Poate dura câteva luni până când rezervele de fier ale organismului sunt complet refăcute. În anumite situații, cum ar fi atunci când tratamentul oral provoacă efecte adverse importante, fierul nu poate fi absorbit adecvat prin sistemul digestiv sau valorile sanguine trebuie îmbunătățite mai rapid, tratamentul intravenos cu fier poate fi preferat în funcție de evaluarea medicului.

Aspectul esențial care trebuie reținut este că simpla înlocuire a elementului lipsă nu oferă o soluție permanentă. Dacă nu sunt identificate și tratate cauzele subiacente, precum menstruațiile abundente sau problemele gastrointestinale, anemia poate reapărea după încheierea tratamentului.

Dacă anemia este cauzată de deficitul de vitamina B12 sau folat, abordarea terapeutică este complet diferită și presupune suplinirea vitaminei deficitare. În anemia asociată bolii renale cronice pot fi utilizate medicamente care stimulează producția de celule sanguine, în timp ce bolile genetice ale sângelui necesită abordări medicale complet diferite.

Transfuzia de sânge, un alt tratament despre care pacienții întreabă uneori, nu reprezintă o procedură de rutină în fiecare caz de anemie. Este o intervenție specifică, rezervată în general situațiilor care implică pierderi bruște de sânge sau anemie severă ce amenință funcțiile vitale.

După începerea tratamentului, evoluția trebuie monitorizată prin analize sanguine de control. Dacă îmbunătățirea așteptată nu apare, medicul poate reevalua respectarea tratamentului, eventualele probleme de absorbție sau existența unei alte cauze subiacente care ar fi putut fi omisă anterior.

Alimentația în anemie: poate anemia fi tratată doar prin dietă?

O alimentație echilibrată reprezintă o parte foarte importantă a tratamentului. Totuși, dacă valorile sanguine au scăzut sub un anumit nivel, modificările alimentare singure nu pot înlocui tratamentul medical al anemiei. Din păcate, de obicei nu este posibilă corectarea rapidă a unui deficit semnificativ folosind doar fierul obținut din alimente. Cu toate acestea, există mai multe modificări alimentare eficiente care pot susține tratamentul și pot ajuta la reducerea riscului de reapariție a anemiei:

• Pe lângă alimentele de origine animală precum carnea roșie, peștele, carnea de pasăre și ouăle, în alimentație pot fi incluse lintea, năutul și legumele cu frunze verde-închis.
• Fierul din alimentele de origine vegetală este absorbit mai greu de organism decât fierul din sursele animale. Pentru a îmbunătăți absorbția, sursele vegetale de fier pot fi consumate împreună cu alimente bogate în vitamina C, precum roșiile, ardeii proaspeți sau citricele.
• Anumiți compuși din ceai și cafea, băuturi consumate pe scară largă în multe culturi, pot reduce absorbția fierului. Prin urmare, mai ales după mesele principale bogate în fier, este recomandat să evitați consumul imediat de ceai tare sau cafea.

Așa cum arată aceste aspecte, în loc să vă concentrați doar pe întrebarea „Ce alimente cresc valorile sanguine?”, abordarea mai potrivită este să continuați tratamentul stabilit de medic și să îl susțineți printr-o alimentație echilibrată și adecvată.

Când este anemia periculoasă?

Deși anemia se dezvoltă adesea treptat și provoacă simptome relativ ușoare, în anumite cazuri poate reprezenta o urgență medicală. Cel mai important factor care determină nivelul de risc nu este doar cifra afișată în rezultatul de laborator, ci mai ales rapiditatea cu care a avut loc scăderea și modul în care organismul reacționează.

Atunci când inima este forțată să lucreze mult peste capacitatea sa obișnuită pentru a transporta suficient oxigen către țesuturi sau când există o pierdere activă de sânge, anumite semne de avertizare necesită evaluare imediată în serviciul de urgență, în locul așteptării unei consultații ambulatorii de rutină:

• Dificultăți severe de respirație chiar și în repaus
• Durere sau senzație de presiune în piept apărută recent
• Leșin, slăbiciune severă sau confuzie
• Ritm cardiac foarte rapid sau neregulat, însoțit de palpitații intense
• Vărsături cu sânge sau scaune negre, cu aspect de gudron
• Sângerare menstruală excesiv de abundentă și necontrolabilă sau orice altă sângerare activă vizibilă

Anemia apărută recent, în special la bărbați sau la femeile aflate la menopauză, nu trebuie considerată o simplă deficiență alimentară. În aceste grupuri, anemia poate fi uneori primul semn al unei sângerări ascunse la nivelul stomacului sau intestinelor și, prin urmare, trebuie investigată amănunțit sub supraveghere medicală.