Ce este alergia? Simptome, teste și tratament

Timp estimat de lectură: 11 minute și 6 secunde

Ce este alergia și cum se dezvoltă în organism?

Strănutul repetat imediat după trezirea de dimineață sau apariția bruscă a roșeții pe piele ne fac adesea să ne gândim la posibilitatea unei alergii. Așadar, ce este alergia, această afecțiune care devine deosebit de relevantă în lunile de primăvară și despre care auzim frecvent în viața de zi cu zi? Cum declanșează organismul nostru acest proces complex?

De fapt, totul începe atunci când sistemul nostru imunitar percepe în mod eronat drept inamici periculoși substanțe în mod normal inofensive, precum polenul, acarienii din praful de casă, particulele provenite de la animale sau anumite alimente.

La prima expunere, sistemul imunitar recunoaște și memorează substanța și devine sensibilizat la aceasta. La expunerile ulterioare, substanțe precum histamina, eliberate de celule, provoacă simptome fizice precum mâncărime, strănut, lăcrimare sau dificultăți de respirație. Totuși, este important de reținut că nu orice sensibilizare sau rezultat pozitiv al unui test înseamnă în mod direct că persoana are o alergie.

În continuarea articolului nostru, puteți găsi informații detaliate despre alergii, metodele adecvate de diagnostic și sfaturi practice care vă pot ajuta să vă îmbunătățiți calitatea vieții.

Care sunt simptomele alergiei? Cum afectează diferite organe?

Simptomele alergiei diferă de la o persoană la alta, în funcție de modul în care alergenul pătrunde în organism și de felul în care sistemul imunitar reacționează în acel moment. Uneori, simptomele apar doar într-o anumită zonă, în timp ce în alte cazuri pot fi afectate simultan mai multe sisteme ale organismului. Așadar, care sunt simptomele alergiei în organism și cum reacționează diferitele părți ale corpului?

• Nas și ochi: Atunci când sunt declanșate de factori precum polenul sau acarienii din praful de casă, pot apărea episoade repetate de strănut și secreții nazale transparente. Roșeața, lăcrimarea și mâncărimea sunt cele mai evidente simptome care afectează ochii. Cel mai important indiciu în acest caz este mâncărimea. Spre deosebire de o răceală obișnuită, mâncărimea persistentă a nasului și a ochilor este unul dintre cele mai caracteristice semne ale alergiei.
• Simptome cutanate: Roșeața apărută brusc, erupțiile reliefate și urticaria se numără printre cele mai frecvente simptome ale alergiei cutanate. O umflare mai profundă în jurul buzelor sau al pleoapelor poate indica o reacție mai importantă. Totuși, trebuie reținut că nu orice erupție roșiatică indică în mod direct o alergie; trebuie luate în considerare și momentul apariției, precum și produsele utilizate.
• Căile respiratorii: Atunci când sunt afectate căile respiratorii inferioare, pot apărea tuse persistentă, senzație de apăsare în piept și respirație șuierătoare. Deoarece aceste simptome pot fi confundate cu alte afecțiuni respiratorii, ele trebuie evaluate împreună cu istoricul clinic general al persoanei.
• Sistemul digestiv: După consumul anumitor alimente pot apărea dureri abdominale, crampe, greață sau diaree. Aceste tipuri de simptome ale alergiei alimentare apar adesea împreună cu manifestări cutanate sau respiratorii. Totuși, este important de reținut că balonarea sau crampele abdominale după fiecare masă nu indică neapărat o alergie alimentară, deoarece intoleranțele pot provoca simptome similare.

În evaluarea reacțiilor alergice, tiparul format de simptome reprezintă unul dintre cele mai valoroase repere pentru medici. Secrețiile nazale care reapar în fiecare primăvară, urticaria care se dezvoltă imediat după consumul unui anumit aliment sau respirația șuierătoare care se agravează după expunerea la un anumit factor sunt puțin probabil să fie simple coincidențe. Reacțiile alergice pot începe la câteva minute după contactul cu un alergen sau pot deveni evidente după câteva ore.

Cea mai gravă formă a unei reacții alergice, anafilaxia, se poate manifesta prin umflarea bruscă a gâtului sau a limbii, dificultăți de respirație sau de înghițire, răgușeală, amețeală sau scăderea tensiunii arteriale. Această situație necesită tratament medical de urgență. Pacientul trebuie transportat la cea mai apropiată unitate medicală.

Ce cauzează alergiile și cine are un risc mai mare de a le dezvolta?

La apariția alergiilor contribuie diverși factori, inclusiv interacțiunea dintre moștenirea genetică și factorii de mediu la care suntem expuși de-a lungul vieții. Așadar, de ce începe sistemul nostru imunitar să lupte împotriva anumitor substanțe inofensive care, în mod normal, nu reprezintă nicio amenințare? Sau, mai simplu, ce cauzează alergiile?

Milioane de oameni respiră același aer și consumă aceleași alimente. În timp ce majoritatea nu întâmpină nicio problemă, unele persoane dezvoltă reacții alergice. Principalul motiv este faptul că sistemul imunitar și structura genetică ale fiecărei persoane sunt unice, asemenea unei amprente digitale. Prin urmare, explicații precum „a dezvoltat o alergie pentru că a fost expus prea mult la polen” sunt incomplete din punct de vedere clinic.

Factorii de risc pentru alergii includ:

• Genetica și istoricul familial: Faptul că unul dintre părinți, un frate sau o soră are afecțiuni precum astm, rinită alergică sezonieră sau eczemă poate crește probabilitatea apariției unor probleme similare.
• Tendința atopică și afecțiunile asociate: Se știe că persoanele care au deja o afecțiune alergică, precum dermatita atopică sau astmul, prezintă un risc mai mare de a dezvolta și alte alergii în timp. Eczema moderată sau severă care începe în primii ani ai copilăriei poate fi un indicator important pentru anumite alergii alimentare.
• Factori legați de vârstă și concepții greșite: Deși alergiile alimentare încep adesea la o vârstă fragedă, iar unele alergii, cum sunt cele la lapte sau ouă, pot dispărea în timp, alergiile nu sunt limitate la copilărie. Sensibilitatea la alimente precum arahidele sau fructele de mare poate persista până la vârsta adultă. În plus, convingerea „am consumat acest aliment ani de zile, deci nu mi se poate întâmpla nimic” poate fi înșelătoare, deoarece alergiile se pot dezvolta și mai târziu în viață.

Prin urmare, nu se poate ajunge la o concluzie pe baza unui singur factor de risc. Cea mai precisă evaluare se realizează printr-un istoric clinic detaliat și teste adecvate efectuate sub îndrumarea unui medic.

Care sunt tipurile de alergii? Cum pot fi confundate diferitele tipuri între ele?

Alergiile pot fi clasificate în diferite grupe în funcție de factorul care declanșează reacția și de sistemul organismului care este afectat. Există diferite tipuri de alergii, de la cele provocate de substanțe inhalate până la reacții declanșate de alimente sau medicamente, precum și reacții cutanate și afecțiuni care pot provoca simptome asemănătoare tusei.

Un alt aspect important este că nu orice simptom trebuie atribuit neapărat unei singure cauze. De exemplu, o alergie alimentară poate afecta simultan nu doar sistemul digestiv, ci și pielea și căile respiratorii.

Cum pot face diferența între alergiile respiratorii, alimentare, medicamentoase, cutanate și cele la insecte?

Polenul din aer, acarienii din praful de casă, mucegaiul și particulele provenite de la animale se numără printre principalii factori declanșatori ai alergiilor respiratorii. Simptome precum strănutul, secrețiile nazale și congestia nazală pot fi ușor confundate cu o răceală obișnuită. Totuși, dacă este prezentă și o mâncărime persistentă, iar problema apare în mod repetat într-un anumit anotimp sau într-un anumit mediu, simptomele pot indica o alergie respiratorie.

În alergiile alimentare, sistemul imunitar este implicat în mod direct. Pe lângă durerea abdominală sau diaree, pot apărea urticarie, umflarea bruscă a feței și chiar dificultăți de respirație.

Reacțiile la medicamente pot crea o confuzie similară. Nu orice episod de greață, oboseală ușoară sau diaree reprezintă o adevărată alergie medicamentoasă. Acestea pot fi pur și simplu efecte adverse frecvente. Într-o reacție alergică autentică, însă, organismul produce răspunsuri mediate imun, precum urticarie, mâncărime generalizată sau dificultăți de respirație.

În ceea ce privește reacțiile cutanate, dermatita iritativă provocată de săpunuri, detergenți sau substanțe chimice care afectează bariera pielii este adesea confundată cu dermatita alergică de contact mediată de sistemul imunitar. În reacțiile iritative, senzația de arsură și usturime tinde să fie mai pronunțată decât mâncărimea. În mod similar, durerea ușoară și umflarea în jurul locului unei înțepături de albină sunt considerate o reacție locală normală, în timp ce urticaria generalizată și dificultățile de respirație pot indica o adevărată reacție alergică.

Este esențial de reținut că reacțiile generalizate apărute brusc, însoțite de dificultăți de respirație, umflarea gâtului sau scăderea tensiunii arteriale, necesită întotdeauna evaluare medicală de urgență.

Cum sunt diagnosticate alergiile? Am nevoie de un test de alergie?

Un diagnostic definitiv de alergie nu poate fi stabilit doar pe baza rezultatului unui test de sânge sau al unui test cutanat. Informațiile despre momentul în care au început simptomele, mediul sau substanța care le-a declanșat și rapiditatea cu care au apărut după expunere reprezintă repere importante care îi ajută pe medici să clarifice diagnosticul. Să analizăm și etapele urmate în acest proces, precum și testele care pot fi efectuate.

• Test cutanat prin înțepare: Cantități foarte mici de alergeni sunt aplicate pe piele pentru a identifica rapid sensibilitatea la substanțe precum polenul, acarienii din praful de casă, particulele provenite de la animale și anumite alimente. Deși rezultatele pot fi obținute într-un interval scurt, testul poate să nu fie potrivit pentru persoanele cu anumite afecțiuni cutanate sau pentru cele care utilizează anumite medicamente.
• Analiză de sânge pentru imunoglobuline E specifice: Atunci când testarea cutanată nu poate fi efectuată, anticorpii specifici anumitor alergeni pot fi măsurați în sânge.
• Test epicutanat: În cazul unor reacții precum eczema, care se dezvoltă după contactul cu săpunuri, detergenți sau substanțe chimice, se preferă testul epicutanat în locul testului prin înțepare. Anumite substanțe sunt menținute în contact cu pielea pentru o perioadă determinată, după care pielea este examinată pentru a observa dacă apare o reacție.
• Test de provocare alimentară orală: Acesta este considerat metoda cea mai concludentă atunci când se suspectează o alergie alimentară, dar celelalte teste nu oferă un răspuns clar. Alimentul suspectat este administrat treptat pacientului sub supraveghere medicală completă. Deoarece poate fi necesară o intervenție medicală de urgență, acest test nu trebuie încercat niciodată acasă.

Este important de reținut că un rezultat pozitiv la un test cutanat sau de sânge nu demonstrează neapărat că substanța respectivă provoacă o alergie. Testele arată doar că sistemul imunitar a intrat anterior în contact cu substanța și a dezvoltat o sensibilizare față de aceasta. Dacă rezultatul nu corespunde simptomelor pacientului din viața de zi cu zi, eliminarea din alimentație a unor alimente preferate doar pentru că un test este pozitiv poate fi o greșeală.

Dacă organismul dumneavoastră reacționează în mod repetat după expunerea la un anumit aliment, medicament, înțepătură de insectă sau factor de mediu ori dacă prezentați simptome persistente la nivelul nasului și ochilor, episoade repetate de urticarie sau respirație șuierătoare, evaluarea de către un specialist este esențială. Dacă medicul consideră necesar, acesta poate recomanda și efectuarea unor teste alergologice.

Avertismentul specialiștilor privind alergiile: recomandările medicilor specialiști în medicină internă ai Spitalului Aktif International

Avertismentele și aspectele importante evidențiate de specialiștii în Medicină Internă ai Spitalului Aktif International cu privire la alergii pot fi rezumate astfel:

• Dacă congestia nazală persistă săptămâni întregi, vă afectează semnificativ somnul, vă obligă să respirați pe gură sau nu se ameliorează în ciuda tratamentului, problema de bază poate să nu fie doar alergia. Evaluarea eventualelor modificări anatomice sau structurale din interiorul nasului poate contribui la evitarea utilizării necorespunzătoare a medicamentelor.
• Sprayurile intranazale prescrise de medici pentru tratamentul rinitei alergice și sprayurile nazale decongestionante care oferă o ameliorare imediată fac parte din categorii complet diferite. Utilizarea necontrolată a sprayurilor decongestionante pentru mai mult de câteva zile poate determina revenirea congestiei nazale într-o formă și mai severă după întreruperea medicamentului. Din acest motiv, aceste sprayuri nu trebuie utilizate mai mult de câteva zile fără supraveghere medicală.
• Dacă observați că apelați frecvent la sprayuri nazale decongestionante pe parcursul zilei, în loc să vă bazați pe o soluție temporară, consultați un specialist pentru a investiga cauza care stă la baza congestiei.

Cum sunt tratate alergiile? Toate persoanele cu alergie au nevoie de medicamente?

În tratamentul alergiilor, planul terapeutic este individualizat în funcție de tipul și severitatea alergiei, precum și de partea organismului afectată. Prin urmare, nu toate persoanele cu alergie trebuie să utilizeze în mod continuu medicamente pentru alergie. Principalele metode de tratament folosite pentru ameliorarea și controlul simptomelor includ:

• Tratamente medicamentoase personalizate: În funcție de natura simptomelor, pot fi alese diferite forme de medicamente sub supraveghere medicală. Nu există o singură pastilă pentru alergie sau un singur sirop pentru alergie care să poată trata toate tipurile de alergii. Pentru reacțiile cutanate poate fi utilizată o anumită cremă, în timp ce pentru simptomele respiratorii pot fi folosite sprayuri sau comprimate antihistaminice. În special atunci când sunt observate simptome de alergie la bebeluși, alegerea medicamentului și stabilirea dozei trebuie realizate cu atenție, în funcție de vârsta copilului și de sensibilitatea sa individuală.
• Imunoterapia care modifică răspunsul imunitar: În anumite tipuri de alergii, obiectivul nu este doar reducerea simptomelor, ci și ajutarea organismului să dezvolte toleranță față de substanța responsabilă. Cunoscută în mod obișnuit drept imunoterapie alergen-specifică, această metodă poate fi administrată prin injecții regulate sau preparate sublinguale și poate reprezenta o opțiune de tratament pe termen lung.
• Tratamentul de urgență al reacțiilor severe: În situații apărute brusc și care pot pune viața în pericol, precum anafilaxia, medicamentele obișnuite utilizate pentru simptomele alergice de zi cu zi nu sunt suficiente. În aceste situații critice, principalul tratament de urgență care poate salva viața este adrenalina, administrată de obicei cu ajutorul unui autoinjector.

Scopul tratamentului alergiilor nu este de a încărca organismul cu medicamente inutile, ci de a controla simptomele și de a permite persoanei să își continue viața de zi cu zi în siguranță printr-un diagnostic corect, medicamente selectate corespunzător sau metode profesionale de tratament, precum imunoterapia.

Ce ajută în cazul alergiilor și este posibilă evitarea alergenilor?

Principala modalitate de ameliorare a simptomelor alergice este identificarea substanței la care persoana este sensibilă, reducerea practică a expunerii la acel factor declanșator și utilizarea tratamentului adecvat pentru alergie atunci când este necesar. Printre cele mai practice măsuri care pot face viața de zi cu zi mai ușoară se numără:

• Pentru cei care se întreabă „ce ajută în cazul alergiilor de primăvară?”, una dintre cele mai eficiente măsuri este menținerea ferestrelor închise în perioadele în care nivelul de polen este cel mai ridicat. Purtarea ochelarilor de soare în aer liber poate contribui la reducerea expunerii directe a ochilor la polen, iar schimbarea hainelor după întoarcerea acasă poate ajuta, de asemenea, la diminuarea simptomelor.
• Utilizarea unor huse speciale antiacarieni pentru saltele și perne, precum și spălarea regulată a lenjeriei de pat pot avea un efect semnificativ.
• Simplul fapt de a șterge mucegaiul vizibil oferă doar o soluție temporară. Aerisirea corespunzătoare a zonelor umede, precum băile, bucătăriile și subsolurile, precum și uscarea zonelor afectate de scurgerile de apă pot ajuta la prevenirea dezvoltării mucegaiului.
• În locuințele în care există animale de companie, una dintre modalitățile de reducere a reacțiilor alergice este utilizarea purificatoarelor de aer care ajută la captarea particulelor și a alergenilor proveniți de la animale și aflați în suspensie în aer.

Atunci când o alergie alimentară a fost diagnosticată cu certitudine, regula fundamentală este evitarea alimentului responsabil de reacția alergică și citirea cu atenție a etichetelor produselor. Totuși, eliminarea mai multor alimente din dietă doar pe baza unor presupuneri, fără un diagnostic confirmat, poate fi dăunătoare. Este important să solicitați îndrumare profesională atunci când vă planificați alimentația.

Irigarea nazală cu soluție salină sau apă sărată este utilizată frecvent pentru ameliorarea simptomelor alergiei nazale. Totuși, igiena este deosebit de importantă în timpul acestei proceduri. Dacă simptomele continuă să vă afecteze somnul, activitatea profesională sau viața școlară în ciuda măsurilor luate pentru reducerea expunerii la factorii de mediu sau dacă prezentați congestie nazală persistentă ori respirație șuierătoare, trebuie luat în considerare faptul că măsurile aplicate acasă ar putea să nu mai fie suficiente.