Ce este testul LDH? Valori crescute și scăzute ale LDH și intervale normale

Timp estimat de citire: 9 minute și 44 de secunde

Enzima lactat-dehidrogenază și importanța clinică a analizei

Atunci când primiți rezultatele analizelor de laborator, unele dintre abrevierile întâlnite pot fi dificil de înțeles. Una dintre acestea este valoarea LDH, un termen pe care este posibil să îl fi auzit din când în când. Așadar, ce este mai exact analiza de sânge LDH și ce informații clinice ne oferă aceasta?

În termeni simpli, analiza LDH măsoară cantitatea de lactat-dehidrogenază din sânge, o enzimă aflată în interiorul celulelor noastre, care contribuie la producerea energiei. Această enzimă este prezentă în aproape toate țesuturile organismului. Atunci când celulele sunt deteriorate, enzima este eliberată rapid în fluxul sanguin și poate fi detectată printr-o analiză de sânge. Prin urmare, analiza de sânge LDH solicitată de medicul dumneavoastră este, în esență, un marker sensibil utilizat pentru a investiga dacă există o problemă subiacentă sau o deteriorare a țesuturilor în organism.

Cu toate acestea, o valoare crescută sau scăzută a LDH nu este suficientă, de una singură, pentru diagnosticarea directă a unei boli. Deoarece această enzimă se găsește în aproape toate organele noastre, nu este posibil să se determine cu exactitate unde a început deteriorarea pe baza unui singur rezultat de laborator.

În acest articol puteți găsi răspunsuri la întrebări legate de motivele pentru care se efectuează analiza LDH, intervalele normale ideale, cauzele reale ale valorilor crescute și legătura dintre LDH și cancer, unul dintre subiectele care provoacă cea mai mare îngrijorare în rândul multor persoane.

Ce înseamnă atunci când medicii solicită o analiză LDH?

Atunci când medicul dumneavoastră solicită această analiză, este posibil să începeți să vă îngrijorați și să vă întrebați dacă se întâmplă ceva grav în organism. În primul rând, este important să vă liniștim: faptul că v-a fost recomandată această analiză nu înseamnă neapărat că aveți o boală gravă sau alarmantă. Este posibil ca medicul să dorească pur și simplu să stabilească dacă există o problemă subiacentă sau o deteriorare ascunsă a țesuturilor.

Enzima LDH se găsește în aproape toate țesuturile, inclusiv în ficat, mușchi, plămâni, rinichi și celulele sanguine. Atunci când celulele sunt deteriorate sau se descompun din orice motiv, LDH poate trece în fluxul sanguin și poate determina creșterea valorii sale. Din acest motiv, medicii pot considera necesară verificarea nivelului LDH.

În practica medicală, analiza LDH este utilizată în general pentru a investiga dacă poate exista o boală sau o problemă legată de țesuturi. După evaluarea simptomelor dumneavoastră, medicul poate solicita această analiză pentru a depista din timp o posibilă deteriorare tisulară, pentru a monitoriza evoluția unei boli cunoscute sau pentru a evalua cât de bine răspunde organismul la tratament.

Este important de subliniat faptul că această analiză nu este suficientă, de una singură, pentru stabilirea unui diagnostic definitiv. Acest lucru se datorează faptului că enzima se găsește în numeroase țesuturi diferite din organism. Din acest motiv, rezultatul este interpretat împreună cu analize precum hemoleucograma completă, AST, ALT, bilirubina și creatinkinaza, precum și în funcție de simptomele actuale ale persoanei. În anumite cazuri, poate fi necesară repetarea analizei sau efectuarea unor investigații mai detaliate.

Pentru evaluarea căror boli este utilizată testul LDH?

Deoarece LDH se găsește în numeroase părți ale organismului, rezultatul analizei nu indică singur o anumită boală, așa cum s-a menționat anterior. Cu toate acestea, principalele afecțiuni și categorii de boli în care rezultatele analizei LDH pot fi utilizate în practica medicală includ următoarele:

• Boli hepatice: atunci când celulele ficatului sunt deteriorate din cauza unor afecțiuni precum hepatita, consumul de alcool, utilizarea regulată a anumitor medicamente sau boala ficatului gras, LDH aflată în interiorul celulelor poate trece în fluxul sanguin. În astfel de cazuri, medicii evaluează această analiză împreună cu alte enzime hepatice, precum AST și ALT, pentru a înțelege mai bine starea ficatului.
• Afecțiuni ale sângelui și măduvei osoase: globulele roșii conțin în mod natural cantități mari de LDH. O creștere semnificativă a nivelului LDH din sânge poate fi observată în afecțiuni precum anemia hemolitică, în care globulele roșii sunt distruse mult mai repede decât în mod normal, sau în tulburări ale producției măduvei osoase asociate cu deficitul de vitamina B12.
• Leziuni musculare și boli ale mușchilor: deoarece țesutul muscular este alcătuit din celule care produc cantități mari de energie, acesta conține niveluri ridicate ale acestei enzime. În timpul exercițiilor fizice intense, în cazul strivirii mușchilor provocate de accidente sau în anumite afecțiuni în care țesutul muscular se descompune rapid, integritatea celulelor poate fi afectată, iar cantități mari de LDH pot fi eliberate în fluxul sanguin.
• Afecțiuni pulmonare și renale: deteriorarea țesutului renal, infecțiile pulmonare sau alimentarea insuficientă a țesuturilor, provocată de întreruperea fluxului sanguin către un organ, pot lăsa celulele fără suficient oxigen. Acest lucru poate deteriora celulele și, în consecință, poate crește nivelul LDH.
• Infecții sistemice și deteriorări tisulare extinse: infecțiile severe și procesele inflamatorii grave care afectează întregul organism și exercită o presiune semnificativă asupra sistemului imunitar pot deteriora, de asemenea, membranele celulare și pot determina o creștere generală a nivelului LDH.
• Anumite tumori și forme de cancer: nivelul LDH poate crește în cancerele de sânge caracterizate printr-o reînnoire celulară rapidă, în special în leucemie și limfom, precum și în anumite tumori testiculare, deoarece celulele se multiplică și se descompun rapid.

Cum se efectuează analiza LDH? Trebuie să fiu nemâncat înainte de recoltarea sângelui?

Analiza LDH se efectuează rapid și ușor, folosind o cantitate mică de sânge recoltată dintr-o venă a brațului. Dacă medicul dumneavoastră a solicitat doar analiza de sânge LDH, în general nu este necesar să fiți nemâncat înainte de recoltare. Analiza poate fi efectuată în orice moment al zilei, chiar și după o masă ușoară.

Cu toate acestea, în practica medicală, analiza LDH este rareori solicitată singură. Aceasta este adesea planificată împreună cu alte analize care pot necesita repaus alimentar, precum profilul hepatic, testele funcției renale sau analizele glicemiei. Prin urmare, este recomandat să respectați instrucțiunile de pregătire oferite de medicul dumneavoastră sau de centrul medical care efectuează analiza.

Care ar trebui să fie nivelul normal al LDH?

Atunci când consultați rezultatele analizelor de sânge, este complet firesc ca atenția dumneavoastră să fie atrasă imediat de valorile mai ridicate și să vă întrebați dacă acestea sunt normale. Cu toate acestea, în ceea ce privește nivelurile normale ale LDH, nu există o singură valoare care să fie valabilă pentru toți pacienții din lume.

Ca orientare generală, nivelul ideal al LDH pentru un adult sănătos este considerat de obicei între 125 și 220 U/L. Cu toate acestea, în funcție de sensibilitatea aparaturii utilizate de laborator, limita superioară poate ajunge la 240 sau 250 U/L.

Rata de reînnoire celulară și ritmul de creștere sunt extrem de ridicate la copii, în special la nou-născuți. Din acest motiv, valori ale LDH de până la 500 U/L pot fi considerate complet normale și sănătoase la sugari.

Pe de altă parte, un rezultat care depășește cu doar câteva unități intervalul de referință al laboratorului nu indică în mod direct prezența unei boli. Acesta poate fi asociat chiar și cu oboseala fizică din momentul recoltării sau cu o ușoară suprasolicitare musculară.

De ce diferă rezultatul analizei mele între laboratoare?

Efectuarea aceleiași analize în două spitale diferite și obținerea unor rezultate vizibil diferite poate fi derutantă. Cu toate acestea, rezultatele diferite nu înseamnă întotdeauna că a fost comisă o eroare.

Aparatele de analiză, metodele de măsurare și seturile de testare utilizate de laboratoare pot fi diferite. Din acest motiv, fiecare centru medical are propriul interval de referință pentru LDH. În plus, organismul uman este un sistem viu și extrem de dinamic. Valorile sanguine pot fluctua în funcție de factori precum nivelul de stres, programul de somn și chiar cantitatea de apă consumată în ziua respectivă.

Este nivelul crescut al LDH un semn de cancer?

Atunci când căutați pe internet informații despre „nivelul crescut al LDH”, faptul că termenul cancer apare printre primele rezultate poate provoca, în mod firesc, o îngrijorare semnificativă. Cu toate acestea, o valoare crescută a LDH nu reprezintă, de una singură, nici un diagnostic de cancer, nici un semn direct al acestei boli.

Lactat-dehidrogenaza este o enzimă generală care se găsește în aproape toate celulele organismului. Prin urmare, factori foarte frecvenți și complet benigni, precum o infecție ușoară, o anemie moderată sau o activitate fizică intensă, pot crește, de asemenea, această valoare.

Așadar, care este mai exact legătura dintre această analiză și cancer? LDH este utilizată în special în bolile caracterizate prin diviziune celulară rapidă, precum leucemia, limfomul și anumite tumori. Acest lucru se datorează faptului că poate oferi medicilor informații suplimentare atunci când evaluează extinderea bolii sau monitorizează eficiența tratamentului. Cu alte cuvinte, această analiză nu este utilizată pentru depistarea cancerului la persoanele sănătoase. Ea este folosită în principal pentru monitorizarea evoluției unei boli deja diagnosticate.

Nivelul meu de LDH este crescut. Ce analize suplimentare ar trebui să efectuez?

Atunci când în rezultatele de laborator este detectat un nivel crescut al LDH, nu există o singură analiză pe care medicul dumneavoastră să o solicite automat. Acest lucru se datorează faptului că LDH se găsește în numeroase țesuturi, inclusiv în ficat, mușchi, rinichi, plămâni și celulele sanguine. Prin urmare, analizele suplimentare trebuie selectate de medic în funcție de simptomele dumneavoastră, constatările examinării fizice și celelalte rezultate de laborator.

Medicul dumneavoastră poate utiliza următoarele analize suplimentare pentru a identifica motivul subiacent al creșterii nivelului LDH:

• Hemoleucogramă completă și frotiu de sânge periferic: aceste analize examinează starea generală a celulelor sanguine și ajută la stabilirea existenței unei anemii, a unei infecții subiacente sau a unei anomalii care afectează celulele sanguine.
• Analize ale funcției hepatice, inclusiv AST, ALT, bilirubină și GGT: atunci când prezentați simptome precum oboseală sau îngălbenirea albului ochilor, aceste analize pot ajuta la stabilirea unei posibile legături între nivelul crescut al LDH și o problemă a ficatului sau a căilor biliare.
• Creatinkinază: această analiză poate fi preferată pentru evaluarea unei deteriorări musculare temporare, mai ales atunci când prezentați dureri musculare și slăbiciune după exerciții fizice intense.
• Analize ale funcției renale, inclusiv creatinină și uree: aceste teste evaluează capacitatea de filtrare a rinichilor și ajută la aprecierea echilibrului general al lichidelor și țesuturilor din organism.
• Numărul de reticulocite și haptoglobina: în cazurile în care este suspectată anemia, aceste analize pot fi solicitate pentru a determina dacă celulele sanguine sunt distruse prematur în interiorul vaselor de sânge.

Avertismentele și recomandările medicilor de medicină internă ai Spitalului Internațional Aktif

În discuțiile noastre cu specialiștii în medicină internă despre nivelurile LDH, principalul aspect pe care aceștia îl subliniază este că o valoare crescută a LDH nu ar trebui să conducă, de una singură, la concluzii catastrofale.

În cazurile unei creșteri izolate sau ușoare, trebuie luați în considerare mai întâi factori precum calitatea probei de sânge, exercițiile fizice intense efectuate în ultimele zile, leziunile musculare, infecțiile recente și medicamentele utilizate. Hemoliza probei de sânge în timpul recoltării poate face, de asemenea, ca nivelul LDH să pară mai ridicat decât este în realitate.

Atunci când consideră necesar, medicul vă poate solicita să repetați analiza în același laborator și la o oră similară a zilei, pentru a obține un rezultat cât mai sigur. În această perioadă, nu uitați să informați medicul despre orice exercițiu fizic intens efectuat recent sau despre suplimentele de vitamine pe care le luați. Specialiștii noștri subliniază, de asemenea, că nu trebuie să întrerupeți niciun medicament sau tratament din proprie inițiativă, fără să vă consultați medicul.

În cele din urmă, medicii noștri evidențiază faptul că, deși este important să vă păstrați calmul, anumite semnale grave transmise de organism nu trebuie ignorate. Atunci când nivelul crescut al LDH este însoțit de simptome precum febră persistentă de mai multe zile, îngălbenirea albului ochilor, urină foarte închisă la culoare, asemănătoare ceaiului, dureri musculare severe, dificultăți de respirație sau vânătăi fără o cauză aparentă, trebuie să solicitați fără întârziere o evaluare medicală.

Ce înseamnă un nivel scăzut al LDH?

Un nivel scăzut al LDH este de obicei inofensiv. Deoarece această analiză este utilizată în principal în practica medicală pentru monitorizarea deteriorării celulare și a creșterilor potențial îngrijorătoare, valorile aflate sub intervalul de referință indică, în general, că nu există o deteriorare a țesuturilor în organism.

În anumite cazuri, suplimentele de vitamina C sau vitamina E administrate zilnic în doze mari pot provoca, de asemenea, o scădere temporară a rezultatului.

Niveluri persistent scăzute pot fi observate în anumite deficiențe enzimatice ereditare extrem de rare. Cu toate acestea, persoanele cu astfel de afecțiuni prezintă, de obicei, simptome fizice clare după exerciții intense, precum dureri musculare severe, crampe sau urină de culoare închisă. Atunci când nu aveți simptome asociate, iar celelalte valori generale ale analizelor de sânge sunt normale, un nivel scăzut al LDH nu reprezintă, de regulă, un motiv de îngrijorare.