Care sunt simptomele atacului de panică?

Pregătit de Comitetul Editorial al Spitalului Aktif International .

Timp estimat de lectură: 8 minute 57 de secunde

Tabel de conținut

Ce este un atac de panică? Tratamentul atacului de panică la adulți și copii

Atacul de panică este o stare care se manifestă prin anxietate intensă apărută brusc și simptome fizice, care poate afecta și viața de zi cu zi. Atacurile de panică pot fi destul de înfricoșătoare, mai ales pentru persoanele care experimentează această situație pentru prima dată și, de multe ori, pot fi confundate cu alte probleme de sănătate. De aceea, a avea informații corecte despre simptomele atacului de panică facilitează înțelegerea și gestionarea procesului.

În acest articol abordăm într-un mod clar subiectele de interes, începând de la ce este atacul de panică, până la cauzele sale, simptomele, modul în care apare la copii și procesul de tratament.

Ce este un atac de panică?

Atacul de panică este o stare care apare brusc și provoacă persoanei o senzație intensă de frică sau anxietate. De obicei, chiar dacă nu există un pericol evident, corpul reacționează ca și cum ar exista o amenințare serioasă. În acest proces pot apărea simptome precum accelerarea ritmului cardiac, dificultăți de respirație și senzația de pierdere a controlului.

Aceste simptome trăite în timpul unui atac de panică fac, de fapt, parte din reacția de „luptă sau fugă” a corpului. Totuși, deoarece această reacție apare fără un pericol real, persoana poate avea dificultăți în a înțelege situația și poate experimenta mai multă anxietate.

Atacurile sunt, de obicei, de scurtă durată și, în cele mai multe cazuri, ating intensitatea maximă în câteva minute. Cu toate acestea, acest proces poate părea foarte intens și dificil pentru persoană. Atacul de panică nu este o boală în sine, însă atacurile repetate pot indica o afecțiune numită tulburare de panică.

De ce apare un atac de panică?

Atacul de panică nu apare, de regulă, dintr-o singură cauză. De cele mai multe ori, se dezvoltă ca urmare a unei combinații de factori biologici, psihologici și de mediu. Principalele cauze care pot duce la apariția unui atac de panică sunt următoarele:

Stres și anxietate intensă: situații precum munca, școala, familia sau schimbările din viață pot fi declanșatori.
Experiențe traumatice: pot apărea după un accident sau o pierdere.
Predispoziție genetică: existența în familie a antecedentelor de anxietate sau tulburare de panică poate crește riscul.
Chimia creierului și hormonii: dezechilibrele serotoninei pot avea un rol.
Probleme de sănătate fizică: anumite afecțiuni, precum bolile tiroidiene sau tulburările de ritm cardiac, pot declanșa simptome similare.

Consumul de cofeină și substanțe stimulante: consumul acestor produse poate crește palpitațiile și senzația de neliniște, declanșând atacul.

În plus, uneori atacurile de panică pot apărea și fără o cauză evidentă. Acest lucru poate face ca persoana să se simtă și mai anxioasă. Dacă simptomele se repetă frecvent, este important să consultați un specialist pentru evaluarea cauzelor subiacente.

Simptomele atacului de panică apar, de obicei, brusc și intens și pot include atât manifestări fizice, cât și emoționale. Cele mai frecvente simptome în timpul unui atac de panică sunt următoarele:

Palpitații sau accelerarea ritmului cardiac
Dificultăți de respirație sau senzația de sufocare
Presiune sau durere în piept
Amețeală și senzație de confuzie
Transpirație, tremur sau senzație de frig
Greață
Amorțeală sau furnicături
Senzația de pierdere a controlului sau de leșin
Frica de moarte sau anxietate intensă

Dacă simptomele se repetă frecvent sau încep să afecteze viața de zi cu zi, se recomandă să solicitați ajutorul unui specialist pentru evaluare și sprijin adecvat.

Sunt diferite simptomele atacului de panică nocturn?

Atacul de panică nocturn apare atunci când persoana se trezește brusc din somn sau în timpul adormirii cu o anxietate și frică intense. Deși se observă simptome similare cu cele ale atacurilor de panică din timpul zilei, faptul că apar noaptea poate face ca situația să fie percepută ca mai înfricoșătoare. Printre simptomele principale ale atacului de panică nocturn se numără:

Trezire bruscă cu panică
Palpitații și puls accelerat
Dificultăți de respirație sau senzația de sufocare
Stare intensă de frică și anxietate
Transpirație și tremur
Presiune în piept
Senzația de detașare de realitate

Aceste atacuri ating, de obicei, intensitatea maximă în câteva minute, iar ulterior persoana poate avea dificultăți în a adormi din nou. Apariția lor pe timpul nopții poate crește senzația de pierdere a controlului și poate amplifica anxietatea.

Care sunt simptomele atacului de panică la copii?

La copii, simptomele atacului de panică sunt înțelese, de cele mai multe ori, prin comportamente, deoarece ei nu pot exprima clar ceea ce trăiesc. Deoarece nu pot defini situația ca fiind un atac de panică, manifestă în schimb plângeri fizice sau schimbări bruște de comportament. Prezența simptomelor atacului de panică la copii poate fi observată prin următoarele situații:

Frică apărută brusc: poate simți o frică intensă fără un motiv evident.
Atașament excesiv față de părinți: în timpul atacului nu dorește să rămână singur și vrea mereu pe cineva lângă el.
Exprimarea unor plângeri fizice: poate spune că îi bate inima repede sau că nu poate respira.
Plâns brusc sau neliniște: creșterea rapidă a anxietății se reflectă în comportament.
Schimbări în rutina somnului: pot apărea treziri nocturne sau dificultăți de adormire.
Comportamente de evitare: poate evita locuri în care anterior nu avea probleme.

Cum trece un atac de panică la copii?

Atacurile de panică la copii pot fi ținute sub control printr-o abordare corectă și sprijin adecvat. Scopul acestui proces nu este doar oprirea atacului, ci și ca copilul să se simtă în siguranță și reducerea frecvenței atacurilor. Așa cum am menționat anterior, atitudinea părinților este foarte importantă, deoarece copiii nu își pot exprima complet trăirile.

Metodele care pot ajuta în timpul și după atac sunt următoarele:

Menținerea calmului și oferirea de siguranță: a face copilul să simtă că sunteți lângă el este cel mai important pas.
Ajutor în reglarea respirației: poate fi ghidat să respire lent și profund.
Distragerea atenției: schimbarea mediului sau orientarea către o activitate liniștitoare poate fi utilă.
Oferirea de contact fizic: îmbrățișarea sau ținerea de mână îl poate ajuta să se relaxeze.
Crearea unei rutine: somnul regulat și obiceiurile zilnice ajută la reducerea anxietății.

Deși atacurile de panică pot fi controlate în timp, în cazurile frecvente sau severe, consultarea unui specialist este cea mai corectă abordare.

Cum se tratează atacul de panică?

Tratamentul atacului de panică este planificat în funcție de severitatea și frecvența simptomelor. Așa cum am menționat în secțiunile anterioare, atacul de panică apare de obicei sub influența mai multor factori, astfel că procesul de tratament este multidimensional. Principalele metode de tratament sunt următoarele:

Psihoterapie (terapie prin discuție): în special terapia cognitiv-comportamentală (TCC) poate oferi rezultate eficiente prin abordarea dimensiunilor cognitive și comportamentale ale atacurilor de panică.
Tratament medicamentos: dacă medicul consideră necesar, pot fi utilizate medicamente pentru echilibrarea anxietății. Acest tratament trebuie planificat întotdeauna sub supravegherea unui specialist.
Tehnici de respirație și relaxare: controlul respirației și calmarea corpului în timpul atacului pot ajuta la reducerea simptomelor.
Modificări ale stilului de viață: somnul regulat, alimentația echilibrată, reducerea consumului de cofeină și exercițiile fizice contribuie la scăderea nivelului general de anxietate.

Întrebări frecvente

Sunt aceleași simptomele anxietății și ale atacului de panică?

Deși simptomele anxietății și ale atacului de panică prezintă asemănări, modul de apariție și intensitatea lor diferă. Anxietatea este, de obicei, o stare mai de lungă durată și generalizată. Se poate manifesta prin simptome precum îngrijorare constantă, neliniște, tensiune musculară și probleme de somn.

Pentru informații detaliate despre simptomele anxietății, puteți consulta și articolul nostru: Care sunt simptomele anxietății?

Atacul de panică, în schimb, apare brusc și se intensifică rapid. Simptomele precum palpitațiile, dificultățile de respirație, amețeala și senzația de pierdere a controlului sunt mai pronunțate.

La ce medic trebuie să mergem pentru atac de panică?

Pentru simptomele de atac de panică, se recomandă în primul rând consultarea unui medic psihiatru. Psihiatrul poate evalua simptomele, poate stabili un diagnostic și, dacă este necesar, poate planifica un tratament medicamentos. În plus, sprijinul unui psiholog poate fi de asemenea important în acest proces. În special terapia este o metodă eficientă în controlul atacurilor de panică.

Cât durează un atac de panică?

Atacurile de panică sunt, de obicei, de scurtă durată. Majoritatea încep în câteva minute și ating intensitatea maximă în 10–20 de minute. Durata totală este, în general, de aproximativ 20–30 de minute.

Ce trebuie să facem în timpul unui atac de panică?

Luarea măsurilor corecte în timpul unui atac de panică poate ajuta la calmarea mai rapidă a simptomelor. În aceste momente, cel mai important este să știți că situația este temporară și să vă concentrați pe recâștigarea controlului. În timpul unui atac de panică, următoarele recomandări vă pot ajuta:

Respirați lent și profund (de exemplu, inspirați timp de 4 secunde și expirați timp de 6 secunde), acest lucru ajută la calmarea corpului.
Numărarea obiectelor din jur sau concentrarea asupra unui punct poate ajuta la organizarea gândurilor.
Gânduri precum „Este un atac de panică, va trece” pot reduce anxietatea resimțită în acel moment.
Relaxarea conștientă a umerilor și a mușchilor poate oferi ușurare.
Dacă este posibil, comunicarea cu o persoană de încredere poate fi de ajutor.

Aceste metode pot contribui la reducerea intensității atacului. Dacă atacurile se repetă frecvent sau devin dificil de gestionat, solicitarea sprijinului unui specialist este cea mai potrivită abordare.

Atacul de panică crește tensiunea arterială?

În timpul unui atac de panică, tensiunea arterială poate crește temporar. Acest lucru se datorează creșterii hormonilor de stres, precum adrenalina, ca parte a reacției de „luptă sau fugă”. În acest proces, inima bate mai repede, vasele de sânge se contractă și, în consecință, tensiunea arterială crește.

Această creștere cauzată de hormonii de stres este, de obicei, de scurtă durată, iar tensiunea arterială revine la normal după ce atacul se încheie. Prin urmare, această creștere nu are aceleași caracteristici ca hipertensiunea permanentă.

Cum se deosebește un atac de panică de un infarct?

Deși unele simptome ale atacului de panică și ale infarctului pot fi similare, cauzele și evoluția lor sunt diferite. De aceea, este important să fiți atenți, mai ales în situațiile în care aceste simptome apar pentru prima dată.

Câteva diferențe care pot ajuta la distingerea lor sunt următoarele:

Modul de debut: atacul de panică începe de obicei brusc și cu anxietate intensă. Infarctul, în schimb, este de cele mai multe ori asociat cu efort fizic sau cu o afecțiune cardiacă existentă.
Tipul și localizarea durerii: în atacul de panică, presiunea în piept poate fi mai superficială și variabilă. În infarct, durerea este de obicei de tip apăsător și poate iradia către brațul stâng, maxilar sau spate.
Durata: atacul de panică se reduce de obicei în 10–30 de minute. În infarct, durerea durează mai mult și poate crește treptat.
Simptome însoțitoare: în atacul de panică predomină frica intensă și senzația de pierdere a controlului. În infarct, transpirația rece, greața și slăbiciunea pot fi mai evidente.

Totuși, diferențierea dintre cele două nu este întotdeauna clară. În special dacă există durere toracică severă, dificultăți de respirație sau durere care iradiază, este necesar să solicitați imediat ajutor medical de urgență pentru un diagnostic corect.

Pentru informații detaliate despre simptomele infarctului, puteți consulta și articolul nostru: Care sunt simptomele infarctului?