Ce este osteopatia? Ce face un osteopat?

Timp estimat de citire: 8 minute 56 secunde

Ce trebuie să știi despre osteopatie

În ritmul vieții cotidiene, uneori nu reușim să observăm semnalele pe care ni le transmite corpul sau, chiar dacă le observăm, le putem ignora în mijlocul agitației zilnice. Orele îndelungate de muncă la birou, obiceiurile posturale incorecte repetate, stresul constant sau anumite traume din trecut pot apărea, în timp, sub formă de dureri lombare, cervicale sau de spate. În astfel de situații, abordările care se concentrează asupra corpului ca întreg, în loc să analizeze doar zona în care se resimte durerea, pot fi adesea mai utile.

Osteopatia este una dintre metodele care adoptă această perspectivă holistică. Deși în ultimii ani auzim tot mai des despre ea, multe persoane nu au încă informații clare despre ce face un osteopat sau dacă osteopatia este sigură.

În acest articol, care începe cu întrebarea „Ce este osteopatia?”, abordăm cele mai frecvente întrebări legate de osteopatie. Dacă te întrebi ce înseamnă osteopatia, cum se aplică această metodă și cui i se potrivește, acest articol te-ar putea interesa.

Ce este osteopatia?

Osteopatia este o abordare de evaluare și tratament manual care consideră corpul ca un întreg și se concentrează pe relația dintre echilibrul structural și funcție. Pentru a face această definiție mai clară, este util să explicăm mai detaliat ce se înțelege prin relația dintre echilibrul structural și funcție.

Oasele, articulațiile, mușchii și țesuturile conjunctive formează împreună structura corpului nostru. Faptul că fiecare dintre aceste sisteme funcționează corect în mod individual înseamnă că ele lucrează și în armonie unele cu altele. De exemplu, atunci când mobilitatea unei articulații este limitată din cauza unei leziuni sau a unui motiv similar, ori când un mușchi devine excesiv de tensionat și provoacă durere, circulația sângelui, transmiterea nervoasă și funcțiile de mișcare din acea zonă pot fi, de asemenea, afectate negativ.

În unele cazuri, problema nu rămâne limitată la o singură zonă locală. Un dezechilibru structural care se dezvoltă într-o parte a corpului poate, în timp, să ducă la probleme funcționale și în alte zone. Pe baza acestei observații, osteopatia se bazează pe ideea că îmbunătățirea echilibrului structural va susține și funcțiile generale ale corpului.

Scopul acestei abordări nu este doar de a se concentra asupra zonei unde este prezentă durerea, ci și de a înțelege sursa problemei prin susținerea capacității naturale de auto-vindecare a corpului. Sistemul musculo-scheletic, țesuturile conjunctive, articulațiile, sistemul nervos și sistemul circulator sunt considerate interconectate. Osteopatia urmărește să echilibreze problemele funcționale care apar atunci când armonia dintre aceste sisteme este perturbată, folosind tehnici manuale specifice.

Este un osteopat medic?

Un osteopat nu este întotdeauna medic. Cerințele de formare necesare pentru a practica osteopatia variază de la o țară la alta. Diferențele în standardele educaționale influențează și statutul legal al profesiei.

În unele țări, osteopații pot fi medici cu pregătire medicală, în timp ce în altele lucrează ca specialiști care au finalizat o formare în osteopatie după un parcurs în fizioterapie sau într-un domeniu similar din sfera sănătății. Prin urmare, faptul că un osteopat este sau nu medic este direct legat de educația sa de bază și de reglementările țării în care practică.

Ce face un osteopat?

Un osteopat evaluează în detaliu postura unei persoane, mobilitatea articulațiilor, tensiunea musculară și mișcarea țesuturilor, având în vedere corpul ca un întreg. În timpul acestei evaluări, nu este examinată doar zona în care există o plângere, ci întregul corp.

Ulterior, acesta urmărește să reducă restricțiile de mișcare dintre țesuturi, să susțină circulația și să reducă solicitarea asupra sistemului nervos prin tehnici manuale. Abordarea principală a osteopatului este de a ajuta corpul să își recapete echilibrul natural.

Pentru ce este utilizat tratamentul osteopatic? În ce afecțiuni poate ajuta osteopatia?

Osteopatia este adesea preferată ca abordare de susținere, în special pentru dureri și restricții de mișcare de origine funcțională. Scopul principal al tratamentului este de a reduce tensiunile mecanice și structurale care pot perturba armonia corpului. În loc să se concentreze pe o boală specifică, această abordare urmărește îmbunătățirea funcționării generale a organismului.

În acest context, osteopatia este cel mai frecvent utilizată ca metodă de suport în următoarele situații:

• Dureri lombare, cervicale și de spate
• Tulburări de postură
• Dureri de cap și migrene de origine musculo-scheletică
• Restricții ale mobilității articulare
• Procese de recuperare după leziuni sportive
• Tensiune musculară asociată stresului

Care este diferența dintre osteopatie și fizioterapie?

Deși osteopatia și fizioterapia pot părea că acționează în domenii similare, abordările lor diferă. În timp ce fizioterapia se bazează în principal pe exerciții, aparate și protocoale de reabilitare, osteopatia se fundamentează în mare parte pe tehnici de evaluare și tratament manual.

Un osteopat se concentrează mai mult asupra cauzei simptomului decât asupra simptomului în sine și consideră corpul ca un lanț unic, interconectat. În fizioterapie, accentul principal este adesea pus pe consolidarea capacității funcționale a unei zone specifice.

Este tratamentul osteopatic sigur? Există riscuri?

Atunci când este aplicată de un profesionist bine pregătit, osteopatia este, în general, considerată sigură. Totuși, ca în cazul oricărei intervenții manuale, tratamentele efectuate fără o evaluare corectă a stării de sănătate a unei persoane pot implica riscuri.

Este necesară o atenție deosebită în situații precum osteoporoza, herniile de disc avansate, infecțiile active sau bolile neurologice grave. Din acest motiv, o evaluare detaliată înainte de începerea tratamentului osteopatic este de mare importanță.

Cine nu ar trebui să beneficieze de osteopatie?

Osteopatia poate să nu fie potrivită pentru toată lumea, iar în unele cazuri aplicarea sa poate fi contraindicată. Scopul este de a anticipa riscurile potențiale și de a evita orice prejudiciu pentru persoană. Potrivirea tratamentului trebuie întotdeauna stabilită printr-o evaluare profesională.

În general, situațiile în care osteopatia nu este recomandată includ:

• Osteoporoză avansată
• Infecții active și boli febrile
• Zone cu tumori sau diagnostice de cancer
• Traumatisme severe recente și fracturi
• Boli cardiovasculare necontrolate

Cum se desfășoară o ședință de osteopatie?

O ședință de osteopatie începe cu o evaluare detaliată. Sunt analizate plângerile persoanei, obiceiurile de viață zilnică și istoricul medical. Apoi sunt examinate manual postura, amplitudinea mișcărilor și reacțiile țesuturilor.

În timpul fazei de tratament, osteopatul poate utiliza tehnici pentru țesuturi moi, mobilizări articulare și manipulări blânde. Prin manipulare se înțeleg mișcări manuale controlate, scurte și direcționate, aplicate de osteopat asupra articulațiilor și țesuturilor înconjurătoare ale persoanei.

Aceste mișcări sunt efectuate într-un mod delicat și măsurat pentru a crește mobilitatea articulară, a reduce restricțiile de mișcare și a susține o funcționare mai confortabilă a sistemului neuromuscular. Ședințele sunt de obicei planificate individual și desfășurate într-un mediu calm.

Câte ședințe sunt necesare în osteopatie?

Durata tratamentului osteopatic variază de la o persoană la alta. Vechimea problemei, gravitatea acesteia și modul în care corpul răspunde la tratament joacă toate un rol important. Unele persoane simt ameliorare după doar câteva ședințe, în timp ce problemele cronice pot necesita un proces mai îndelungat. Numărul de ședințe este, de regulă, stabilit după evaluarea inițială și este revizuit pe parcursul evoluției tratamentului.

Este osteopatia dureroasă?

Osteopatia nu este, în general, o practică dureroasă. Tehnicile utilizate sunt în mare parte blânde și controlate. Totuși, atunci când se lucrează asupra unor țesuturi sensibile sau foarte tensionate, poate apărea o senzație scurtă de disconfort. Această senzație este de obicei temporară și este adesea înlocuită de o stare de relaxare și ușurare după ședință.