Ce este keratoconusul? Cum se realizează tratamentul keratoconusului?

Timp estimat de citire: 8 minute 51 de secunde

Ce trebuie să știți despre keratoconus

Keratoconusul este o afecțiune despre care multe persoane nu au auzit până când ele însele sau cineva apropiat nu primește acest diagnostic. În acest articol, ne vom concentra asupra acestei afecțiuni oculare mai puțin cunoscute, dar foarte importante, care necesită conștientizare, mai ales din cauza importanței tratamentului precoce.

Keratoconusul afectează corneea, stratul transparent din partea anterioară a ochiului, și poate determina treptat ca vederea să devină încețoșată, distorsionată sau mai sensibilă la lumină. Deoarece debutează adesea în adolescență sau la începutul vieții de adult, modificările de vedere pot fi ușor confundate cu nevoia unor ochelari mai puternici. Ca urmare, semnele timpurii pot fi trecute cu vederea.

În acest articol veți găsi răspunsuri informative la cele mai frecvente întrebări despre keratoconus (cauze, simptome, diagnostic, opțiuni de tratament și recomandări legate de stilul de viață). Haideți să descoperim împreună cum puteți înțelege și gestiona mai bine această afecțiune.

Ce este keratoconusul?

Keratoconusul este o boală oculară progresivă care afectează corneea, adică suprafața transparentă, în formă de cupolă, aflată în partea din față a ochiului, care ajută la focalizarea luminii. La un ochi sănătos, corneea este netedă și rotunjită. Totuși, în keratoconus, corneea se subțiază treptat și începe să se bombeze spre exterior, căpătând o formă conică. Această curbură neregulată împiedică focalizarea corectă a luminii pe retină, ceea ce duce la vedere încețoșată sau distorsionată.

Afecțiunea debutează de obicei în adolescență sau la începutul vieții adulte și progresează lent în timp. Multe persoane pot crede inițial că au doar nevoie de o rețetă mai puternică pentru ochelari, însă, pe măsură ce keratoconusul progresează, ochelarii obișnuiți sau lentilele de contact moi pot să nu mai ofere o vedere clară. De aceea, diagnosticul precoce și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru încetinirea progresiei și menținerea unei bune calități vizuale.

Care sunt cauzele keratoconusului?

Cauza exactă a keratoconusului rămâne neclară, însă experții consideră că la dezvoltarea lui contribuie mai mulți factori. O slăbiciune structurală a țesutului cornean joacă un rol major, făcând corneea mai predispusă la subțiere și deformare. Deși nu există dovezi științifice definitive care să lege această slăbiciune de o singură cauză, teorii solide sugerează că ea poate fi asociată cu dezechilibre ale colagenului cornean, care în mod normal ajută la menținerea formei și rezistenței corneei.

În plus, factorii de mediu și cei mecanici sunt importanți. De exemplu, frecarea frecventă și puternică a ochilor, în special la persoanele cu alergii sau iritații oculare cronice, a fost puternic asociată cu keratoconusul. Stresul oxidativ și anumite modificări biochimice la nivelul corneei pot, de asemenea, să contribuie la progresia afecțiunii în timp.

Este keratoconusul ereditar?

Deși keratoconusul nu apare întotdeauna în cadrul aceleiași familii, genetica este considerată un factor de risc semnificativ în dezvoltarea sa. Persoanele care au rude apropiate cu keratoconus prezintă un risc mai mare de a dezvolta la rândul lor această afecțiune. Deoarece boala debutează de obicei în adolescență, pot fi recomandate controale oculare regulate pentru membrii familiei (în special frați și surori) ai unei persoane diagnosticate cu keratoconus.

Cercetătorii au identificat mai mulți markeri genetici asociați cu keratoconusul, însă tiparul de moștenire este complex și nu este pe deplin înțeles. Dovezile actuale sugerează că, în loc să existe o singură cauză genetică, este vorba de o combinație între predispoziția genetică și factori declanșatori de mediu, cum ar fi alergiile sau frecarea ochilor.

Care sunt simptomele keratoconusului?

Simptomele keratoconusului se dezvoltă de obicei treptat și pot trece neobservate la început. Pe măsură ce corneea capătă o formă conică, modificările de vedere pot afecta semnificativ viața de zi cu zi. La început, o persoană poate crede că are nevoie doar de o nouă pereche de ochelari. Totuși, chiar și cu o nouă prescripție, problemele de vedere pot persista. Schimbările frecvente de dioptrii pot fi unul dintre semnele unui keratoconus subiacent.

Simptomele frecvente includ:

• Vedere încețoșată, distorsionată sau ondulată
• Sensibilitate crescută la lumină și la efectul de orbire
• Dificultăți de vedere pe timp de noapte
• Schimbări frecvente ale prescripției pentru ochelari sau lentile de contact
• Vedere dublă sau apariția unor „umbre” într-un singur ochi

Simptomele pot varia de la o persoană la alta. În funcție de cât de avansată este afecțiunea, acestea pot fi ușoare sau severe. Examinările oculare periodice sunt esențiale pentru depistarea precoce.

Cum este diagnosticat keratoconusul?

Diagnosticul keratoconusului începe, de obicei, cu un examen ocular detaliat efectuat de un medic oftalmolog sau de un optometrist. Medicul evaluează acuitatea vizuală, modificările de prescripție și forma corneei. Deoarece keratoconusul în stadiu incipient poate fi dificil de detectat cu instrumente obișnuite, se folosesc frecvent tehnologii avansate de imagistică pentru un diagnostic precis.

Investigațiile utilizate în diagnosticul keratoconusului pot include:

• Topografie corneană: realizează o hartă a curburii corneene și detectează modificările timpurii
• Tomografie corneană: oferă imagini 3D și măsurători ale grosimii
• Pahimetrie: măsoară grosimea corneei pentru a detecta subțierea

Diagnosticul precoce este extrem de important, deoarece un tratament aplicat la timp poate încetini semnificativ progresia și poate ajuta la păstrarea vederii.

Cum se realizează tratamentul keratoconusului?

Tratamentul keratoconusului variază în funcție de stadiul și de severitatea afecțiunii. În stadiile incipiente, ochelarii sau lentilele de contact special concepute pot ajuta la corectarea vederii. Totuși, pe măsură ce corneea devine mai neregulată, pot fi necesare tratamente mai avansate pentru a îmbunătăți sau menține calitatea vizuală.

Opțiunile de tratament frecvent utilizate pentru keratoconus includ:

• Cross-linking cornean (CXL): o procedură care folosește lumină ultravioletă și picături cu vitamina B2 pentru a întări corneea și a ajuta la oprirea sau încetinirea progresiei.
• Lentile rigide gaz-permeabile sau lentile sclerale: lentile speciale care creează o suprafață netedă pentru a îmbunătăți vederea.
• Segmente inelare intracorneene (ICRS): mici implanturi inserate în cornee pentru a o remodela și a o aplatiza.
• Transplant de cornee: utilizat în cazurile avansate, când alte metode nu mai sunt eficiente, constă în înlocuirea corneei afectate cu țesut de la un donator.

Scopul tratamentului este de a stabiliza corneea și de a optimiza funcția vizuală, acordând prioritate metodelor cât mai puțin invazive.

Poate keratoconusul să ducă la orbire?

Keratoconusul nu provoacă orbire completă în sensul pierderii totale a vederii. Cu toate acestea, dacă nu este tratat, un stadiu avansat poate duce la o afectare vizuală majoră. Subțierea extremă a corneei poate determina apariția cicatricilor sau o umflare bruscă (hidrops cornean), ceea ce face ca vederea să devină foarte încețoșată și instabilă.

Din fericire, datorită metodelor moderne de diagnostic și tratamentelor precum cross-linkingul cornean, majoritatea cazurilor pot fi gestionate eficient, iar pierderea severă a vederii poate fi prevenită. Diagnosticul precoce este esențial pentru protejarea sănătății ochilor pe termen lung.

Ce schimbări de stil de viață ar trebui să facă o persoană cu keratoconus?

Mai multe măsuri de precauție pot ajuta la protejarea ochilor și la prevenirea agravării afecțiunii la persoanele cu keratoconus. Chiar și mici ajustări în rutina zilnică pot contribui la o stabilitate vizuală mai bună pe termen lung.

Iată recomandări importante pentru stilul de viață:

• Evitați frecarea ochilor: unul dintre cei mai importanți pași pentru a preveni progresia.
• Gestionați alergiile: ajută la reducerea mâncărimii, frecării și iritației.
• Mergeți regulat la controale oftalmologice: monitorizarea periodică asigură decizii terapeutice la timp.
• Respectați cu atenție instrucțiunile de îngrijire a lentilelor de contact: o igienă corectă protejează sănătatea corneei.
• Protejați ochii de razele UV: purtarea ochelarilor de soare poate sprijini sănătatea generală a ochilor.

Stabilirea unei rutine proactive de îngrijire poate ajuta la menținerea confortului, la prevenirea complicațiilor și la susținerea unei vederi mai bune de-a lungul întregii vieți.